Ce ne mai roade grija

Cum spuneam şi data trecută, lumea, sau cel puţin publicul ieşean, s-a săturat de politică. Am remarcat asta studiind reacţiile cititorilor noştri de pe internet care, din ce le-am oferit la nivel de bârfă locală, au citit în draci tot ce înseamnă monden şi caterincă. Politicul, economicul şi culturalul parcă nici nu ar exista ca preocupare pentru ieşeni. La drept vorbind, îi înţeleg, pentru că şi mie unul mi s-a acrit de toate comentariile şi analizele care inundă mass-media. Indiferent că e vorba de un ziar local sau un post naţional de televiziune, grotescul e la tot pasul şi toţi îşi dau cu părerea. Ba, am trăit s-o văd şi pe asta: emisiune TV cu analişti care să întoarcă pe toate părţile divorţul Columbenilor! Hai, că dacă vorbim de viitorul guvern al Republicii Moldova, aş înţelege să discuţi asta cu analişti de-alde Iulian Chifu, Radu Tudor sau Pavel Lucescu, specialişti, strategi, bla-bla-bla… Dar, pe un divorţ, ce mă-sa pe gheaţă să analizezi?! Care cu cine se înşeală? Cine cui îi ia banii?

***

La o adică e de înţeles. Tocmai comentam cu un coleg o ştire care m-a impresionat: cică, la Iaşi, Salubris-ul colectează cu 15% mai puţin gunoi menajer, decât în aceeaşi perioadă din urmă cu un an. Să-şi fi descoperit ieşenii o vocaţie ecologică între timp de lasă mai puţină mizerie în urmă? Nu! Pur şi simplu, oamenii mănâncă mai puţin şi au o mai mare reţinere în a-şi arunca bunurile care se strică. În loc să-şi arunce pantofii descusuţi în talpă, oamenii preferă să-i repare decât să-şi ia alţii noi. Cât despre mâncare… ce să mai vorbim? Pe scurt, de săraci ce suntem, am ajuns să ne mâncăm de sub fund! Uite că nici boschetarii nu mai au ce găsi prin tomberoane, ceea ce nu e bine. O ştim cu toţii, dar nu prea mai avem ce face acum. Suntem cu toţii nişte simple muşte prinse-n plasa celor patru mafii mari şi late care-şi bat joc de noi şi ne jupoaie ca pe hoţii de cai: PD-L, PSD, PNL şi UDMR.

***

E de înţeles că, aşa stând lucrurile, lumea încearcă să evadeze, măcar cu ochii minţii, din mizeria în care se află. Ne uităm la unii cu ciudă, la alţii cu poftă, visăm vile şi palate cu piscine şi bani aruncaţi pe fereastră, ne lingem pe bot la câte o divă mai mult sau mai puţin tunată, mai bârfim câte un gigoloi câţi bani a mai făcut prin cluburi ş.a.m.d. Apoi ne întoarcem la viaţa cotidiană, aia cu bani puţini, cu datorii la bănci, cu pensii mici, cu mari emoţii pentru ziua de mâine.

***

Aşa că, dragă cititorule, dacă tot ai parcurs aceste rânduri şi nu ai ceva mai bun de făcut, dacă simţi nevoia să înjuri pe cineva, să bârfeşti pe cineva, sau să visezi la cai verzi pe pereţi, în văzul lumii, noi te aşteptăm aici, să bârfim împreună. Nu-ţi promitem capul nimănui, dar măcar te vei răcori…



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *