Extraveral colorat cu căpşuni sau Antinevralgic de culoarea cireşelor. Sună tentant, nu-i aşa? Parcă pastilele nu mai par atât de reci şi de stricte atunci când sunt colorate într-o nuanţă mai prietenoasă. Se pare că aceasta a fost şi ideea unui tânăr doctor de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” care, profitând de faptul că statul acordă burse pentru cercetări care mai de care mai inedite, şi-a pus mintea şi microscopul la treabă.
Cu fructe din Iași
Vasile Răzvan Filimon a obţinut în luna decembrie a anului trecut titlul de doctor în horticultură cu teza „Studii privind unii pigmenţi vegetali cu valoare funcţională din produsele horticole”. Concret, acesta a analizat cum s-ar putea colora în mod natural alimentele şi produsele farmaceutice, utilizându-se fructele care au pigmenţi mai puternici. „Cantităţile importante de antociani identificate în fructele speciilor analizate justifică extracţia acestor compuşi fenolici din materialul considerat şi demonstrează faptul că fructele provenind din arealul municipiului Iaşi, atât în stare proaspătă, cât şi uscată, sau ca deşeuri în urma prelucrării acestora, reprezintă surse valoroase şi accesibile de pigment, cu un imens potenţial funcţional, cu utilizare în industria alimentară şi farmaceutică. Aceştia pot înlocui cu succes compuşii de sinteză, extractele obţinute păstrându-şi proprietăţile biologic active chiar şi după perioade lungi de păstrare”, arată tânărul în lucrarea sa de doctorat.
Partea cea mai importantă a cercetării sale s-a desfăşurat în laboratoarele de specialitate din Iaşi, dar şi din Italia, iar materialul biologic a provenit de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură şi de la Ferma USAMV. Acesta a analizat şase soiuri de cireş, patru soiuri de vişine, dude negre, coacăze negre, soc european şi trei soiuri de viţădevie pentru a vedea dacă acestea pot fi utilizate drept coloranţi naturali pentru alimente şi pastile.
„În ultimii ani, a devenit o provocare pentru industria alimentară identificarea unor noi surse vegetale eficiente de pigmenţi, non-toxice şi non-poluante, în scopul înlocuirii coloranţilor sintetici, utilizaţi în prezent pe scară largă, datorită stabilităţii lor şi a preţului scăzut. Lucrarea are ca scop studiul pigmenţilor antocianici, compuşi cu o valoare funcţională semnificativă, din fructele unor specii horticole recoltate din zona de nord-est a României, arealul localităţii Iaşi, în anii de studiu 2010 şi 2011”, arată tânărul în lucrarea sa.
Radu Coacăză-Duda