În prima vineri de după a patra zi de joi din noiembrie, americanii se calcă în picioare și încing la roșu wireless-ul ca să cumpere cele mai tari chilipiruri disponibile. E celebra Black Friday, sărbătorită imediat după Ziua Recunoștinței, care celebrează prima recoltă de păpușoi strânsă de imigranții englezi care s-au stabilit în 1620 prin zona actualului Plymouth, Massachusets. Iar numele de Black Friday i l-au dat polițiștii din Philadelphia, înnebuniți de traficul aglomerat din ziua reducerilor. Până acum câțiva ani, am fi zis ”de-ale lor” și treceam mai departe. Doar că ideea a început să fie pusă în practică și la noi, ca la ei. Și la noi, și la ei, Vinerea Neagră dă de fapt startul sezonului de cumpărături de Crăciun. Cu țepele de rigoare. Prețuri săltate peste noapte, ca să aibă de unde ”reduce”, comenzi neonorate sau onorate după câteva săptămâni, produse la un preț redus, dar mai mare decât la reducerile din altă perioadă a anului etc. Cu ceva noroc, chiar prinzi un chilipir. Ca oricând altcândva, dar fără atâta reclamă la dezmăț financiar.

Raport 2:1
De Vinerea Neagră, curajoșii se calcă în picioare. Isteții frunzăresc netul, cu o cafea în față în căutarea ofertelor. Raportul e cam de doi la unu. Nu clienți, ci bani cheltuiți. La doi lei cheltuiți ”pe viu” în magazine, de Black Friday, un leu se cheltuie prin comenzi online. E mult, e puțin? Asta o să vedem mai departe, că în fond despre asta voiam să vorbim azi: de principalul mijloc de a evita să ajungi la spital după ce ai fost călcat în picioare într-un magazin. Comerțul online, ideal şi pentru perioada care abia urmează: sf. Andrei, că poate pe nevastă o cheamă Andreea, sf. Nicolae, Crăciun, Revelion, sf. Ion și tot așa înainte. Dacă tot spargeți banii, măcar să o faceți comod, fără prea multă alergătură.

E loc de creştere
Piața online autohtonă este apreciată la vreo 600 de milioane de euro. Cel puțin, atât a fost în 2013, că ritmul de creștere anual este de vreo 30-35%. Probabil după Anul Nou o să aflăm că de fapt s-a cumpărat online în 2014 de vreo 800 de milioane de euro. Firește, vorbim numai de produsele pe care se dă factură, că site-urile de anunțuri sunt aproape imposibil de urmărit. Loc de creștere a pieței este, tot înainte. Dacă luăm în calcul cifra de 600 de milioane de euro, care cuprinde și cumpărăturile făcute de autohtoni de pe site-uri din străinătate, ar înseamna că românul mediu cheltuie pe cumpărături online cam 30 de euro anual. Cât un Nokia 3310, dacă mai țineți minte cum arăta, și ala la mâna a doua. Media este relativă, pentru că avem doar 10 milioane de utilizatori de net și doar un sfert din ei cumpără online. Chiar și așa, o medie de 240 de euro cheltuiți online de fiecare client anual nu este chiar mare. În fond, plata online se face doar la vreo zecime din colete, pentru restul preferându-se plata ramburs. Cu alte cuvine, ca potenţial de creştere, piața online-ului românesc poate ajunge la 6 miliarde de euro anual. Ceea ce ar fi cam 4,2% din PIB-ul aceluiași an 2013 și 39% din PIB-ul întregii Regiuni Nord-Est.

Teama de ţeapă
Îmbucurător pentru ceea ce înseamnă comerțul online românesc este faptul că dacă acum vreo trei ani tranzacțiile erau făcute aproape exclusiv de tineri, acum aproximativ 15% din utilizatorii de comerț electronic au vârste cuprinse între 45 și 55 de ani, cu o treime mai mulți decât în 2012. Foarte interesant, deși mai puțin îmbucurător, este faptul că 60% din tranzacții se fac de pe site-uri străine. O bună parte din cele 600 de milioane de euro cheltuite online în 2013 s-au dus la alții, nu au rămas în țară. S-ar părea că românii noștri nu prea au încredere în compatrioți, probabil pentru că mulți sunt țepari. Mă rog, nici americanii de la e-bay nu prea au încredere în compatrioții noștri. Tot lipsa încrederii poate fi o explicație și pentru valoarea mică a unei tranzacții. Cumpărătura medie făcută din România este de sub 40 de euro și în scădere pe deasupra. Dacă își ia țeapă, omul speră măcar ca aceasta să nu fie prea mare. E drept, că la cele 4.500 de magazine online care funcționează în România, nu prea știi dacă cel pe care ai intrat este ok sau țepar. Ce ar mai trebui să învețe ai noștri ar mai fi poate să folosească și tableta sau telefonul pentru a cumpăra. Niciun site de comerț electronic nu făcea parte, în octombrie, din top 10 cele mai accesate site-uri de pe terminalele mobile. Pe telefon, românii preferă știrile.

Top accesări
Mai greu ar fi de făcut un clasament al site-urilor folosite pentru tranzacțiile online. Nu de alta, dar numărul de accesări nu este cel mai bun indicator pentru încrederea pe care o poți avea într-un site. După www.alexa.com, unul din cele mai importante site-uri când vine vorba de analize de trafic, cel mai vizitat site de comerț electronic este e-mag.ro, creditat cu o cotă de piață de până la 20% la anumite categorii de produse și branduri. Olx.ro și tocmai.ro ar fi următoarele pe listă, cu rezerva că ele doar intermediază tranzacții între utilizatori, nu sunt magazine online propriu-zise. Amazon.com ar fi al patrulea site de comerț electronic cel mai vizitat din România, fiind chiar pe locul 10 în topul absolut al site-urilor căutate din țara noastră. Cu alibaba.com am încheia un top cinci al domeniului, okazii.ro, altex.ro și ebay.com urmându-i.