Relu Fenechiu, fostul ministru şi şef al liberalilor ieşeni, a intentat un proces împotriva însuşi Partidului Naţional Liberal, prin care cere înapoi circa 1 milion de euro, bani cheltuiţi în campania prezidenţială a lui Crin Antonescu. Fenechiu susţine că banii au fost folosiţi pentru confecţionarea şi distribuirea de materiale promoţionale, printre care şi pături, fulare, căciuli sau treninguri. „Bârfa de Iaşi” a interceptat corespondenţa pe acest subiect purtată chiar zilele trecute între Relu Fenechiu şi Crin Antonescu.

„Dragă Crin, tu poate că nu mai ţii minte, dar îmi datorezi un milion de euro, care înseamnă mult bănet, crede-mă. Ca să fiu mai clar, îţi detaliez pe ce am cheltuit acesti bani în campania ta electorală: 40.500 de căciuli, 100.000 de fulare, 85.000 de treninguri, 15.400 de pături. Plus 5.000 de fulare Armani şi 1.000 de căciuli Versace distribuite la diverse vipuri din mediul rural. Aştept răspuns, să-mi spui cum facem cu banii. Relu”.

„Dragă Relu, nu ştiu despre ce vorbeşti. E drept, îmi amintesc că am purtat o scufiţă Hugo Boss, dar pe aia am folosit-o în 2011, pe vremea când am dormit două luni ca interimar la Cotroceni. Dacă era a ta, ţi-o dau înapoi. Nu-i o problemă, la insomniile pe care le am. Al tău, Crin”.

„Dragă Crin, repet, poate că ţi se pare o chestiune minoră, dar nu găseşti în drum 1 milion de euro. Bine, eu am mai găsit nişte milioane pe drumuri judeţene şi naţionale, dar asta pentru că am avut baftă. Uite, chiar azi am făcut rost de nişte documente care atestă faptul că şeful organizaţiei PNL din Ghiolbanu Mare a purtat la nuntă un trening imprimat cu numele tău. Al tău, Relu”.

„Relu dragă, am vorbit cu contabilul de la partid şi el crede că poate debloca situaţia. Am mai găsit prin magazie vreo mie de căciuli, o sută de pături şi cinşpe fulare. Ţi le putem trimite pachet, apoi, pe măsură ce mai strângem ceva bănuţi cu campania lui Johannis, poate îţi virăm şi ţie ce mai pică de la neamţ. Poate e interesat vreun coleg de-al tău de o pătură, un fular. Nu strică să pui şi un afiş pe uşa camerei, ca-n studenţia din Tudor, cu blugii, mai ţii minte? Al tău, Crin”.

„Domnu’ Crin, sunt Jarpalete, coleg cu domnu’ Relu. El nu poate să scrie acum, e la munci. Domnu’, am auzit că te ocupi cu comerţu’ de haine, pături, chestii. Vreau şi eu o carpetă cu Elena Udrea răpită din serai, vreo două fulare personalizate, adică să scrie pe ele I lăv iu, Ţuca, şi o căciulă cu ciucuri din ăia, turceşti. Pături să nu trimiteţi, că ştie băieţii să facă atmosferă. Respekt, Jarpalete”.