„Maimuţa, când n-are ce face, se scarpină în fund, să-şi facă buba”, spune o vorbă proastă, produsă de deșteptăciunea adâncă și multimilenară a poporului. N-am văzut prea multe primate plictisite la viața noastră, dar, de când urmărim viața politică mioritică, ne-am convins de un alt adevăr: parlamentarul, când n-are ce face, vine cu proiecte legislative tâmpite, ca să-și facă alții buba bătându-și capul cu ele!
Iar dacă vorbim de maimuțe, bube și parlamentari, ar fi trebuit să vă dați seama că vorbim de deputatul liberal de CUG, Grigore Crăciunescu, care, după o viață de stomatolog, ceva ani de liberalism și un mandat de primar de Pașcani, și-a dat seama că cea mai importantă contribuție pe care ar putea să o aducă faimei și prosperității țărișoarei este… o coroană pe stema țării! Ei bine, în plin proces de rescriere a Constituției – proces axat, până acum, pe două mari probleme: a umplerii golului din steag și a umplerii orificiilor românilor de același sex -, Crăciunescu a emis o iniţiativă legislativă pentru completarea stemei naţionale cu coroana României. Expunerea de motive este o capodoperă a limbii de lemn parlamentare și, ca atare, trebui să-l fi costat pe inventivul deputat câteva sute de euro, cam cât vreo două extracții și trei plombe. „Drapelul, stema ţării şi Constituţia sunt elemente de bază ale oricărui stat suveran, naţional şi independent. Dacă Legea fundamentală a unui stat, Constituţia, se modifică în funcţie de anumite evoluţii socio-politice, drapelul şi stema sunt simbolurile care trebuie să rămână mereu prezente, ca o confirmare a continuităţii acelui popor. (…) Ideea de independenţă e subliniată cel mai bine de elementele stemei de pe steagul din perioada în care s-a obţinut oficial independenţa României (1877). (…) Propun completarea stemei cu coroana de oţel a României, care să fie plasată pe capul acvilei pentru a sublinia ideea de independenţă a statului român şi a perioadei în care aceasta a fost obţinută, ca reper de însemnătate crucială pentru statul român. În contextul globalizării, noţiunea de independenţă trebuie promovată pe orice cale, inclusiv în simbolurile naţionale. (…) A sosit momentul să reîncoronăm acvila de pe stema României, ca act reparatoriu în faţa istoriei!”.
Acuma, ideea de reintroducere pe drapelul României a găinii tuflite și doldora de alte ciori mai mici îi aparține, spre cinstea noastră, unui alt deputat de Iași, încă de Copou, în persoana UNPR-istului Gheorghe Emacu. În această situație, nu putem să nu sesizăm în propunerea liberalului germenii unui dublu conflict: pe plan politic, între PNL și UNPR, iar în plan geografic și urbanistic, între zonele Copou-Gară-Păcurari-Canta și, respectiv, CUG. Iar dacă de ruperea USL se tot vorbește, sperăm să nu auzim, mâine-poimâine, și de ruperea Iașului în cinci orașe mai mici, corespunzătoare celor cinci colegii de deputați pe care dulcele târg le conține.
În ceea ce privește coroana, știm că liberalii, ca și țărăniștii, își fac un titlu de glorie din sprijinirea monarhiei și ni se pare bizar că niciunul dintre PNL-iști nu vede contradicția dintre întoarcerea Casei Regale și o eventuală candidatură a lui Crin Antonescu la Palatul Cotroceni în 2014. Fiindcă nici liberalul pășcănenan nu poate fi suspectat de un simț al logicii foarte bine pronunțat, nu putem să nu ne gândim că acesta s-a lăsat prins de jargonul meseriei sale de bază, aceea de stomatolog, caz în care, pur și simplu, deputatul a simțit că de pe drapel lipsește tocmai o coroană… dentară!
Coroana Lis
