Fața Iașului ar putea fi schimbată în totalitate cu aproximativ 2.800 euro pentru fiecare apartament de pe raza municipiului. Cam atât ar costa, în medie, lucrările de reabilitare termică după modelul celor executate de municipalitate la blocurile turn din Piața Unirii. Cum în municipiu există aproximativ 100.000 de apartamente construite fără sistemul de protecție termică, rezultă că ar fi nevoie de o sumă totală de 280 milioane de euro, pentru absolut toate blocurile din Iași.
Fonduri însemnate
În ultimii ani, însă, mulți ieșeni au executat lucrări de reabilitare termică, în special în ceea ce privește schimbarea tâmplăriei și anveloparea pereților exteriori sau interiori. Astfel, suma necesară pentru reabilitarea termică se reduce probabil până sub 200 milioane de euro. Este însă o cheltuială prea mare pentru bugetul local, având în vedere că împrumutul cel mai important al Primăriei a fost de aproximativ 50 milioane de euro, creditul Dexia, sau că fondurile nerambursabile de care a beneficiat Iașul ca pol de creștere au fost de mai puțin de 120 milioane de euro.
Contribuție în trei părți
Dacă pentru bugetul local suma ar fi aproape imposibil de disponibilizat chiar și pe parcursul mai multor ani, există variante pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Un exemplu ar fi modelul aplicat la reabilitarea termică a blocurilor turn din Piața Unirii. Lucrările de la cele trei blocuri sunt estimate la 2 milioane lei, adică în jur de 450.000 euro. Cheltuielile sunt suportate în proporție de 20% de proprietari, de 20% de municipalitate, iar 60% reprezintă fonduri nerambursabile. În cazul în care s-ar aplica această rețetă la nivelul întregului municipiu, de la bugetul local ar fi nevoie de 40 milioane de euro, o sumă care ar putea fi alocată în câțiva ani.
Autoritățile locale au însă mari probleme de imagine în fața asociațiilor de proprietari. Pe lângă costurile destul de ridicate rezultate în urma licitațiilor, municipalitatea întâmpină blocaje și la implementarea proiectelor. Astfel, lucrările la blocurile din Piața Unirii au fost abandonate luni bune, iar Primăria a fost nevoită să refacă procedurile de licitație pentru a încerca să finalizeze lucrările care, inițial, trebuiau să fie gata încă din luna octombrie a anului trecut.
Ce se face în Piața Unirii
Investiţiile de la blocurile din Piața Unirii presupun, conform proiectului tehnic, anveloparea faţadelor cu material izolator, schimbarea tâmplăriei exterioare cu ferestre PVC cu geam termopan, refacerea terasei superioare a imobilului şi modernizarea instalaţiilor de termoficare la nivelul subsolului, acolo unde este cazul. Finanţarea lucrărilor se face prin intermediul unui proiect european accesat de municipalitate şi în care s-au putut înscrie asociaţiile de proprietari. Contractele de lucrări semnate de municipalitate prevăd costuri de 690.000 lei pentru blocul Piaţa Unirii nr. 7, 680.000 lei pentru nr. 9 şi 673.000 lei pentru imobilul de la nr. 11. Fiecare bloc are în componență câte 52 de apartamente, ceea ce înseamnă că în medie costurile pe un apartament se ridică la peste 2.800 euro.
Program extins
Oficialii Primăriei susțin că programul de finanțare europeană în ceea ce privește creșterea eficienței energetice va continua și în anii următori. Ba chiar, acesta va fi mai permisiv din punct de vedere al lucrărilor care pot fi incluse la finanțare. Spre exemplu, vor fi permise înlocuirea şi modernizarea lifturilor existente, lucrările de refacere a instalaţii electrice, termice şi de apă, lucrări de eficienţă energetică în interiorul clădirii, anvelopare, refaceri de terase şi şarpante.
Care sunt avantajele reabilitării termice
Majoritatea blocurilor de locuinţe din România, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încălzire. „Pe perioada iernii, mare parte din căldura unui apartament se pierde din cauza gradului redus de izolare termică, deşi locatarii o plătesc. Un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene. Acest lucru duce la facturi mari la întreţinere”, se arată într-un material al Ministerului Dezvoltării. Același material menționează că reabilitarea termică a blocului va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%. Pe timp de vară, locuinţele izolate asigură confortul termic fără cheltuieli suplimentare pentru aerul condiţionat. Totodată, reabilitarea termică duce la dispariţia fenomenului de igrasie.
O altă imagine
Un alt avantaj al lucrărilor de reabilitare vizează fațadele blocurilor. Imobilele construite înainte de 1989, care acum, în multe situații sunt cenușii și extrem de deteriorate pot căpăta o cu totul altă imagine. După anvelopare fațadele arată ca noi, plus că, pe baza unor regulamente minimale se poate stabili, de exemplu, o nuanță pentru fiecare cartier al Iașului sau se pot lansa concursuri de soluții pentru realizarea unor desene personalizate pentru fiecare bloc în parte. Cert este că imaginea întregului municipiu se îmbunătățește cu fiecare bloc reabilitat termic după o serie de reguli minime de urbanism.