Oricine intră sau iese din Iași vede la șosea o paragină impunătoare. Hanul Trei Sarmale se degradează sub ochii noștri. Acest simbol al Iașului a ajuns un loc fantomatic, numai bun de ocolit.
Cum ar fi să aduci turiști străini, să-i bagi într-un local de modă veche și să-i servești din prima pe farfurie cu trei sarmale? Doar trei, nici mai mult, nici mai puțin. Și să le spui, apoi, pe limba lor că de sute de ani aceasta este tradiția locului, iar locul se numește, din acest motiv, Hanul Trei Sarmale? N-ar cădea europeni, americani, asiatici, australieni, nordici, sudici etc. pe spate? S-ar poza, ar fotografia farfuria cu sărmăluțe, s-ar întoarce în țările lor și ar povesti că au intrat într-un han vechi și impozant, și prima oară li s-a vârât sub nas o farfurie cu trei sarmale. Și data viitoare ar veni cu alții după ei, și uite-așa mai dezvolți picioarele anchilozate ale turismului ieșean.
Ruina de pe șoseaua Bucium
Cum ieşi din Iaşi spre Vaslui prin Bucium, pe partea dreaptă, vezi o clădire dărăpănată, cu geamuri sparte, ziduri pline de mucegai şi mâzgâlite de aşa-zişii artişti de graffiti. Dacă te apropii de ferestrele stricate, simți un puternic miros de lemn putrezit. Tabla este ruginită pe acoperiş, bârnele din lemn stau gata, gata să se prăbuşească. Uşile vechi și mari din lemn, blocate cu lacăte, stau parcă mărturie trecerii timpului asupra unui han părăsit. Aşa arată în ziua de astăzi vestitul Han Trei Sarmale. Popasul pe la care au trecut personalităţi importante ale vremii. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri sunt doar câţiva dintre cei care au trecut pragul acelui loc minunat şi pe care, mai apoi, l-au pomenit în scrierile lor.
Moștenitorii redobândesc în instanță Hanul Trei Sarmale
Dacă acest han ar fi fost în altă ţară, sau ar fi aparţinut unui străin, cu siguranţă nu ar fi arătat aşa. Ar fi fost pus în adevărata lui valoare, iar turiştii ar fi stat la rând să-l viziteze. Din păcate, Hanul Trei Sarmale este disputat în instanţă de mai bine de 20 ani de moştenitorii foştilor proprietari şi societatea SC Turism Moldova SA. Ultima decizie a instanţei dată în anul 2007 pune hanul în posesia moştenitorilor foştilor proprietari. Magda Chiosac şi Rodica şi Grigore Luca, copiii lui Dumitru Luca, unul dintre foştii proprietari, redobândesc în urmă cu şapte ani popasul de pe Bucium.
Licitația de vânzare a hanului, oprită de magistrați
Lupta părea a se fi încheiat odată cu decizia magistraţilor. Însă, SC Turism Moldova i-a dat în judecată pe noii proprietari cerând despăgubiri de aproximativ 300.000 de euro, suma reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor făcute de statul român imobilului, în 1971. Solicitarea a fost făcută de societate invocându-se calitatea sa de moştenitor al statului român. Anul trecut, firma a reuşit chiar să obţină scoaterea la licitaţie a Hanului Trei Sarmale pentru suma de 650.000 de euro în încercarea de a obţine acele despăgubiri de 300.000 de euro. Moştenitorii foştilor proprietari au contestat în instanţă această licitaţie, obţinând în primă fază suspendarea acţiunii de vânzare. În orice caz, disputa din instanţă dintre moştenitorii foştilor proprietari şi SC Turism Moldova SA este departe de a se încheia. Procesele s-au mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe rol fiind mai multe cauze deschise. Până când magistraţii se vor pronunţa în soluţionarea acestui caz, Hanul Trei Sarmale continuă să se ruineze.
Povestea Hanului Trei Sarmale
Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intrați în han erau serviți cu trei sarmale. Erau servite aici bucate alese și vinuri din Podgoria Bucium, dar și din alte podgorii. Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iași de către istoricul Nicolae Iorga, se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia Hanului Trei Sarmale. În decursul timpului, hanul a trecut în posesia mai multor proprietari, iar din secolul al XVIII-lea el s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Socola. Legea secularizării averilor mănăstirești, emisă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, a scos hanul din stăpânirea Mănăstirii Socola, trecându-l în cea a Primăriei municipiului Iași. Conducerea urbei l-a vândut lui Anton Andriescu prin actul nr. 522 din 28 octombrie 1892, contra sumei de 2.505 lei. Acesta, la rândul său, l-a vândut în august 1919 fraților Teodor C. și Dumitru C. Luca. Cei doi fraţi l-au extins și modernizat după 1930, cu plite, lumină electrică, frigări cu motoare, popicărie și alei de plimbare. În anul 1948, hanul a fost naționalizat de către autoritățile comuniste ale României, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar, a fost condamnat la 6 ani închisoare. În anul 1969, clădirea a fost trecută în administrarea Oficiului Național de Turism (ONT), în acel moment hanul aflându-se în ruină. Nu exista instalație de iluminat, încălzirea era asigurată cu sobe și se impunea înlocuirea stâlpilor de susținere putrezi și a învelitorii de carton. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului, demolându-l în 1970 și reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât cel anterior. Lucrările de renovare s-au efectuat după planurile arhitectului I. Costinescu, hanul redeschizându-și porțile în vara anului 1971. După Revoluția din decembrie 1989, hanul a devenit proprietatea SC Turism Moldova SA. În anul 1999, SC Turism Moldova SA a închiriat hanul lui Vasile Sârbu, patronul SC „M and Co.V. ’93” SRL. Printr-o hotărâre judecătorească din 28 noiembrie 2005, Tribunalul Iași a stabilit punerea în posesia Magdei Chiosac și a lui Rodica și Grigore Luca (copiii lui Dumitru Luca) a Hanului Trei Sarmale și a terenului din jur, de 2.000 mp. SC Turism Moldova SA a înaintat recurs, luându-l ca avocat pe fostul ministru al justiției, Valeriu Stoica. Cu toate acestea, la 26 iunie 2007, judecătorii Curții de Apel Iași au respins recursul, hotărârea de retrocedare devenind definitivă și irevocabilă.
