Cum aţi petrecut de Black Friday?
În buna tradiţie a sărbătorilor importate de peste Ocean (Atlantic, pentru cei care nu le au cu geografia), Black Friday, vinerea neagră într-o traducere grosieră, ne-a găsit pe noi, românii, cât se poate de pregătiţi. Probabil că ne-am născut pregătiţi, pentru că altfel nu se explică faptul că, la nici câţiva ani de la „lansare”, am reuşit să ne aliniem perfect… problemelor generate de această zi.
O să revin însă asupra acestor probleme, deoarece m-am gândit să vă prezint un scurt istoric al acestei… isterii. În primul rând, trebuie spus că termenul „vinerea neagră” a fost, iniţial, legat de criza din America anului 1869. Cum optimismul trăitorilor în State nu poate fi pus la îndoială (şi nici nu poate fi întrecut decât de cel al celor care vor să emigreze pe tărâmul tuturor posibilităţilor), în Philadelphia anilor ’60 ai secolului trecut s-a găsit o mult mai veselă întrebuinţare a termenului. Totul a pornit de la marile magazine, care au văzut în prima zi de după Thanksgiving Day (Ziua Recunoştinţei, aia în care se bagă la ghiozdane curcani cât Boeingul!) o oportunitate de a scăpa de marfa care începea să-i încurce înaintea lunii cadourilor, al cărei start se dă încă din… noiembrie. Şi, cum nici un pământean cu toate ţiglele pe casă nu putea să refuze mocăciuni, această minunată zi neagră a devenit o neoficială sărbătoare naţională. Ba chiar internaţională. Dar să nu anticipăm…
Ca orice sărbătoare de pe malurile Potomacului, ea a fost adoptată cam peste tot în lume. Deocamdată, ea nu a ajuns la dimensiunile din SUA, probabil din cauza lipsei potolului îngrozitor din ziua de dinainte. Apropo de americani, datele furnizate de National Retail Federation arată că anul trecut au fost înregistraţi 226 de milioane de cumpărători, în creştere cu 86 de milioane faţă de anul 2006.
Revenind însă pe malurile râurilor mioritice, trebuie spus, deşi nu avem statistici relevante în acest sens, că măcar la nivelul isteriei ne-am aliniat perfect. Bun, în principiu este ceva mai greu să ne aliniem şi la suma medie cheltuită de un şopingău american, care anul trecut a fost 398,62 dolari (câtă precizie, maică!), dar lucrăm din greu şi la capitolul ăsta. Mai ales că, spre deosebire de baracii de peste apa cea mare, noi ne-am prins din zbor şi de varianta internautică a sărbătorii.
Adevărul gol-goluţ este că noi facem sărbătoarea în stilul nostru inconfundabil. Atât de inconfundabil, încât cred că, dacă ar fi fost aşa şi la ei, yankeii ar fi renunţat de mult la această „bucurie”. La noi, de cele mai multe ori, nu găseşti în vinerea neagră decât ieftiniri ale produselor scumpite în joia… maronie. Am ales această culoare pentru că ea indică spaima comercianţilor români de a rămâne fără de profituri.
Încercări ale consumatorilor de a stopa această neortodoxă practică au mai fost, însă 2012 poate fi un punct de referinţă. Asta pentru că o mulţime de băieţi şi fete au avut grijă să publice pe paginile lor de internet preţurile din marile lanţuri de magazine de dinainte de presupusa ieftinire, într-o încercare disperată (dar demnă de toată consideraţia noastră) de a nu ascunde sub preş scumpirea ce a precedat-o.
Credeţi că asta a funcţionat? Ei bine, cam nu. Românii au dat năvală în magazine şi pe saituri, iar ceea ce a mai rămas în urma lor se poate citi pe afişe… negre. Iar mesajul sună cam aşa: „stoc epuizat”.
Una peste alta, vineri a fost zi de sărbătoare. Voi cum v-aţi petrecut Black Friday?
Şoping Mol