Acum ceva vreme, vorbeam despre frații Dragoș și Adrian Pavăl. Cum, care? „Frații Dedeman”. Cei doi băcăuani care au fondat una dintre cele mai importante firme de bricolaj din țară, care poate concura de la egal la egal cu alde Praktiker sau Leroy Merlin. Mă rog, e un clan întreg, dar nu ne apucăm acum să le spunem povestea. „Frații Dedeman” sunt unii dintre cei pe care i-am așteptat zadarnic acum 25 de ani. Știți, acei români care să aibă un capital de investit în țară, dincolo de buticuri, crâșme și consignații. Acei români creatori de locuri de muncă, altele decât cele din corporațiile străine. Familia Pavăl este una dintre puținele familii de români care, la o adică, pot investi și în afară, cucerind lumea pentru spațiul carpato-danubiano-pontic și aducând bani în țară, în loc să-i exporte. Mai există și alții. Despre unul vom vorbi azi, mai ales că este concurent direct al fraților Pavăl pe malurile Begăi. Despre el și despre ce mai face. Cu voia dumneavoastră, Iulian Dascălu, adică Palas & Co.

Transfer în Timișoara
Nu începem de la bun început, de când avea un simplu magazin de pantofi pe Anastasie Panu, că ar însemna să scoatem o ediție a ziarului dedicată exclusiv lui Dascălu. De mall-ul din Tudor Vladimirescu a auzit cam toată lumea în Iași, mai ales că a fost prima construcție de acest gen din oraș. Palas-ul este și el știut și răsștiut, inclusiv peste granițe, din Basarabia venind numeroși clienți ai acestuia. Lucrările la Iași sunt încă în toi, pentru că deși mall-ul este finalizat, ansamblul imobiliar este în continuă extindere. Există o asemenea foame de spații de birouri centrale, încât una-două, Dascălu mai începe o clădire pe undeva prin zonă. Conceptul validat la Iași a fost transferat de Dascălu și la Timișoara.

Fratele Palasului
În privința asta, ne putem lăuda că orașul de pe Bahlui a fost un deschizător de drumuri pentru rețeta constând într-un mall pentru distracție și relaxare, înconjurat de clădiri de birouri care să asigure clientela mall-ului. Open Ville-ul timișorean va fi reprezentat, atunci când se vor finaliza lucrările, adică la anul, dintr-o clădire de congrese cu 16 săli, cinema cu 14 săli, cafenele, puburi, restaurante, cofetării, gelaterii, patinoar, piață de produse organice, parcuri suspendate, galerii de artă, fântâni arteziene, centru de inovație tehnologică și tot așa. Un oraș în oraș, pe o suprafață de 31 ha, cu o suprafață totală construită de vreo 600.000 mp. Palas-ul ieșean are doar 14 ha, dar la Timișoara sunt spații mai largi. În total, o investiție de 220 milioane euro, similară cu cea de la Iași.

Un nivel la 9 zile
Prima clădire de birouri din Open Ville, United Business Center 2, a fost construită într-un ritm de un nivel la 9 zile. Acum se lucrează la montarea panourilor de sticlă de pe fațadă și se fac finisajele interioare. Vor fi mii de metri pătrați de birouri, date în folosință în această toamnă. Nu e chiar ritmul dintr-un film cu chinezi de pe Facebook, care au terminat o clădire cu vreo zece etaje în doar două săptămâni, dar e un ritm greu de egalat în România. În ianuarie, UBC 2 era încă la nivel de fundații. Și chiar fără finisajele gata, spațiile din UBC 2 deja au început să fie închiriate. Ritmul de lucru și închiriere încă din stadiul de șantier se explică tocmai prin acea foame de birouri de care vă vorbeam mai sus.

Miza: industria IT
Timișoara este foarte asemănătoare Iașului într-o anumită privință: este fabricantă de creiere antrenate, iar firmele de outsourcing caută Timișoara la fel cum caută Iașul. Nu degeaba Dascălu a exportat conceptul Palas la Timișoara, iar nu la Craiova. La Iași, firmele de IT înseamnă peste 12.000 de angajați, o cifră de afaceri de aproape o jumătate de miliard de euro și 180.000 mp de birouri ocupate. Ca să vă faceți idee, un bloc de 10 etaje înseamnă cam 3.000 mp de spațiu locuibil. Vorbim deci de echivalentul a 60 de blocuri ocupate de IT-iști la Iași, iar Timișoara are un necesar comparabil.

Vor fi ecologice
Acum câteva zile, pe 25 august mai exact, la Timișoara a început construirea celei de-a doua clădiri de birouri de clasă A din Open Ville, UBC 1. Da, UBC 1 e a doua construită, iar UBC 2 e prima. Pe planșe erau numerotate într-un fel, autorizațiile au ieșit în altă ordine și doar cine e tâmpit să aștepte, numai ca să le inaugureze în ordinea din proiect? UBC 1 va avea 13.000 mp de birouri și va fi doar a doua din cele 7 clădiri de acest tip. Aproape 100.000 mp de birouri dintr-un singur proiect. Ca inovație, clădirile UBC vor fi ecologice, cu spații de parcare și stații de alimentare pentru autovehiculele hibrid sau electrice, cu locuri securizate destinate bicicliștilor, cu o aplicare la sânge a conceptului de „clădire verde”. Tot din motive de ecologie, dar și de marketing, la urma urmei, șantierul a fost împrejmuit cu brazi la ghiveci, pentru atenuarea zgomotului și a prafului.

Cea mai înaltă
La Timișoara, marele pariu al lui Dascălu va fi edificarea celei mai înalte clădiri din România. Ar urma să aibă 27 de etaje și 155 metri înălțime. Înseamnă utilizarea la maxim a spațiului disponibil, dar și o lovitură de marketing. Timișorenii pariază acum dacă se va construi sau nu. Conform proiectului, lucrările vor începe abia în primăvara anului viitor. Deocamdată se lucrează în viteză la restul ansamblului.

Al doilea mall din țară
Open Ville este a doua investiție a lui Dascălu pe malurile Begăi. După cum vă spuneam, el a exportat modelul deja aplicat la Iași. Cu tot cu evoluția sa în timp. A construit un Iulius Mall în Tudor Vladimirescu, apoi unul la Timișoara. A făcut un Palas la Iași, apoi un Open Ville la Timișoara. Dacă își face într-o zi cosmodrom la Iași, probabil va mai face unul și la Timișoara. Primul mall din Timișoara, inaugurat în 2005, a însemnat o investiție inițială de 45 milioane euro, extinsă în 2009 cu încă 60 milioane euro. În final, s-a ajuns la 180.000 mp construiți, din care 66.500 mp de spații închiriabile. Acestea găzduiesc 330 de magazine, un food-court de 1.700 de locuri, parcare de 2.500 de locuri, cinema cu 7 săli, bowling, billiard, cafenele și tot tacâmul. Și-a depășit fratele ieșean, devenind al doilea cel mai vizitat mall din țară.

La Cluj a avut concurență
Centrul comercial clujean a fost al treilea deschis de Dascălu, după cele din Iași și Timișoara, în 2007. Clujul a fost primul oraș în care Dascălu chiar a trebuit să lupte. La Iași nu exista mall înainte ca el să-l fi construit. Nici la Timișoara. La Cluj însă, în paralel cu Iulius Mall, se construia Polus Center. Acesta din urmă avea de altfel să fie deschis primul, urmat la o lună de cel al lui Dascălu. Mall-ul, inițial strict comercial, a fost urmat o clădire de birouri, Iulius Business Center, aplicându-se astfel și la Cluj rețetele verificate la Iași și Timișoara. În total, Dascălu s-a angajat la Cluj în investiții de 80 milioane euro. Centrul comercial are o suprafață închiriabilă de 53.000 mp. Cuprinde 210 magazine, un hypermarket Auchan, un cinematograf cu 10 săli, food court și parcare de 2.500 de locuri. Dascălu și-a asumat să meargă în pierdere ani de zile, pentru a-și consolida poziția. După ani buni de pierderi, Iulius Mall Cluj a trecut pe profit abia în 2013 – 12 milioane lei. De atunci, o ține doar pe profit.

Scurt CV
Iulian Dascălu poate fi înjurat sau aplaudat, după dorință. Este considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, dar și unul dintre cei mai îndatorați antreprenori. Că e important, nu încape vorbă. Nu oricine apare în stenogramele Wikileaks, nu? La 47 de ani, căsătorit și tatăl a doi copii, Iulian Dascălu este un om de afaceri de care puțini nu au auzit. Iar cei care nu au auzit de el nu se poate să nu fi auzit de vreunul dintre mall-uri. Nu degeaba e poreclit „regele mall-urilor”. Prima sa afacere a fost magazinul de pantofi „Iulius”, de care v-am pomenit mai sus. A deschis magazinul în 1990 și l-a închis cinci ani mai târziu, deși brandul devenise cunoscut în Iași. Pantofii reprezintă totuși o afacere din care e greu să de îmbogățești, că nu prea poți concura la preț cu marfa chinezească. El vindea marfă de calitate. În 1996, a deschis la Timișoara un fel de bazar, Terra Center. A devenit cunoscut odată cu ridicarea Mall-ului din Tudor Vladimirescu, pe locul fostei cantine studențești. Discoteca Vox-T, dacă o mai țineți minte. Felul în care a obținut terenul de la Universitatea Tehnică, în condiții mai mult decât favorabile, a fost discutat mult și bine, fără a se ajunge la o concluzie clară. Cum neclar a rămas și modul în care a reușit să obțină cu împrumut de la Banca Națională a Greciei banii necesari pentru a construi mall-ul. Cert e că i-a obținut. Rostogolind creditele, care se ridică acum la vreo 200 milioane euro, a construit pe rând mall-urile din Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava. A fost cel care a convins retaileri de top, cum ar fi Zara sau H&M, să-și desfacă marfa în mall-urile lui. A fost și asta o cheiță a succesului său, intuind că românii vor căuta și branduri de lux, fie că au bani, fie că nu. Culmea, Dascălu nu a făcut studii economice la Oxford sau Yale, nu are MBA și nici nu e doctor în vreo știință. A terminat pur și simplu facultatea de finanțe-contabilitate de la Universitatea „Petre Andrei”. Atât.