Grigore Crăciunescu, deputatul liberal care vara asta s-a pricopsit cu o condamnare cu suspendare pentru conflict de interese, a fost prezent la lansarea de la Bucureşti a candidaturii lui Klaus Johannis. Stomatolog de profesie, deci cunoscător în ale problemelor de gură, Crăciunescu s-a oferit să-l ajute pe Johannis să capete o mai mare mobilitate a maxilarelor în timpul discursurilor. Prima şedinţă a avut loc chiar săptămâna asta într-un cabinet secret, însă nu atât de secret încât „Bârfa de Iaşi” să nu afle ce au discutat cei doi.

Grigore Crăciunescu: Hai, Klaus, intră. Sper că nu te-a văzut nimeni.
Klaus Johannis: Cu douăzeci şi cinci la sută în sondaje, cine naiba să mă mai vadă? Sunt disperat, Grigore. Eşti doctor, fă ceva!
Mai întâi, aşază-te pe scaunul ăla. Dar fă-o cu grijă, şchioapătă de un picior.
La fel ca alianţa noastră. Bine că nu mă pui într-un scaun stomatologic, pentru că urăsc să mă doară gura.
Am observat că nici nu vorbeşti cât să te doară gura. Bine, uite cum stă treaba. Cât timp n-am mai profesat ca dentist, mi-am luat o diplomă în paraplenologopederianism.
Hopa! Paraple…cum? M-ai lăsat cu gura căscată…
Foarte bine, ăsta e primul pas ca să scoţi două vorbe inteligibile: să caşti gura. Bun, acum să facem câteva exerciţii. Zi aşa: Şulţ şavurează şase ştrudele şutite şmechereşte.
Stai, nu se zice şavurează, ci savurează.
Prostii, savurează se zice la savarine. La ştrudel se zice şavurează. Bine, trecem la alt exerciţiu. Dar să ştii că nu-mi place să-mi pui la îndoială calitatea de paraplenologopederianist!
Jawohl!
E ok. Să încercăm ceva pentru spontaneitate.
Aha, trecem la atacuri împotriva lui Ponta, îmi place!
Nu înţeleg, de unde până unde?
Ai spus spontaneitate…adică ştiinţa de a-l bate pe Ponta, nu? E ca atunci când spui spartan. Spontan, spartan, înţelegi? Luptător, adică.
Totuşi, cred că drumul de la Sibiu la Iaşi a fost cam obositor pentru tine. Poate reluăm exerciţiile altădată, când eşti mai odihnit.
Corect! Mie îmi place lucrul bine făcut, nu să mă pripesc. Şi apoi, mai e timp până la confruntarea din turul doi. Ne mai vedem, nu?
Bineînţeles. Stai o clipă, să scot bonul de la casă.
Hai, mă, Grigore, şi tu mă iei la mişto cu casele alea?
Nu, dom’le, te taxez la casa de marcat. Candidat, candidat, dar vrăjeala e pe bani, o ştii mai bine decât mine. Dar să-mi dai nişte parale adevărate, nu abţibilduri cu Angela Merkel, ok?