De mult timp n-a mai avut Iaşul un subprefect atât de activ pe cărările judeţului precum Bogdan Abalaşi. De dimineaţă pânâ seară, nimic din ce mişcă în judeţul Iaşi nu scapă vizitei subprefectului, care se simte mereu dator să-şi marcheze online traseele protocolare, precum o aplicaţie GPS special creată pentru activităţi administrative. Recent, Bogdan Abalaşi a bifat o altă vizită, la Popricani, unde a fost înfiinţată o plantaţie ecologică de cătină albă. Mai multe despre aventurile prin judeţ ale subprefectului de Iaşi, aflaţi din jurnalul său personal.
– Mi-am pus ceasul să sune foarte devreme, încă de la îngânarea nopţii cu ziua. Nu vreau în ruptul capului să lipsesc de la evenimentul care va avea loc la Prisăcani, unde se celebrează Ziua Ştiucii, tradiţională manifestare a satului dedicată peştelui cu acelaşi nume. Ne adunăm cu toţii, împreună cu grănicerul de pe fâşie şi alte oficialităţi locale, la 4 jumate dimineaţa, eu având onoarea de a arunca primul undiţa în Prut. Pachet nu-mi mai iau de-acasă, or fi având ăia nişte mămăligă şi-un mujdei, că de peşte sper să nu ducem lipsă.
– Am primit chiar acum un fax prin care un localnic din Stolniceni – Prăjescu mă invită la inaugurarea unui coteţ pentru galinaceele din curtea personală. Foarte important este că investiţia a fost făcută cu fonduri europene, respectiv 27 de euro trimişi de ginerele aflat la muncă în Spania. Trebuie neapărat să onorez invitaţia, oamenii cu iniţiativă din judeţ au nevoie de bătaia mea încurajatoare pe umăr.
– Dacă programul pe acest weekend se anunţă bogat, urmând a participa la sfinţirea unei piscine din Gropniţa şi la ceremonia schimbării unei bujii la tractorul unui gospodar din Mădârjac, ce s-a întâmplat săptămâna trecută m-a dezamăgit profund. Pe scurt, fusesem invitat să dau lovitura de începere a meciului amical dintre echipele Activ Valea Seacă şi Zimbrul Boureni. M-am dus cu dragă inimă, echipat la marea artă, cu pantalonii scurţi pe care nu-i mai purtasem din ultima tabără pionierească de la Sovata. Când colo, meciul n-a mai avut loc pentru că jumătate din echipa oaspete se blocase în vestiarul din toaleta bufetului local, la un test antidoping care a durat mai bine de patru ore. A trebuit să le explic ulterior că antidoping nu înseamnă să te lupţi cu dopul de Frâncuşă până cazi pe spate. E clar, mai trebuie lucrat la educaţia sportivă a conjudeţenilor noştri dragi.
– Nu ştiu ce să fac mâine. M-aş duce la Ciorteşti, la un simpozion pe tema integrării apei de ploaie în cernoziomul european, în contextul crizei de lichidităţi din Grecia. Dacă nici asta nu e temă de actualitate, atunci nu ştiu care o fi!
