”În orice organizație există câte unul care știe ce se întâmplă. Acel cineva trebuie dat afară”, spunea nemuritorul Murphy. Corolarul ar fi că dacă nu știi ce se întâmplă în respectiva organizație, ai toate șansele să ieși la pensie de-acolo. Dacă ce zicea Murphy e pe bune sau nu, omul nostru o va afla peste 14 ani, când va împlini vârsta de pensionare. Noi am fi dispuși să pariem de pe acum că se va pensiona liniștit din organizație. A, organizația se numește PNL, iar omul nostru răspunde la apelativul Radu Terinte. Pentru cei care n-au auzit vreodată de el, e fost senator, fost potențial candidat la deputăție, actualmente ”manager” al Spitalului de Copii ”Sf. Maria”. Atât de rar se aude de Terinte, că ne-am zis măcar noi să zicem câte ceva.

Ca gâsca prin apă
O mică lămurire, pentru început. Am pus ghilimele în jurul funcției nu pentru că ar fi un director slab. Terinte este genul de om care trece prin viață fără scandal, fără panaramă, aproape chiar fără a fi băgat în seamă. Ceea ce e bine, mai ales când vine vorba de medici și de șefi de spitale. N-avem nimic cu profesia omului. Nu suntem în măsură să apreciem dacă Terinte știe să-și taie în două pacientul și să-l coasă la loc fără să se observe. Omul a devenit medic specialist chirurg printre primii pe țară, a ajuns medic primar la doar 34 de ani, deci s-ar părea că-și cunoaște meseria de bază. Am folosit ghilimelele pur și simplu pentru că Terinte este doar ocupantul provizoriu al fotoliului managerului de drept. Pus pe scaun doar pentru a-l ține cald pentru actualul senator Marin Burlea.

“Copilul” de suflet
Este lucru știut că Burlea a plecat greu din funcția de manager. Pe când alții își dau demisia din ce funcții au pentru a se putea ocupa de campania electorală, Burlea a candidat pentru un fotoliu de senator fără a-l părăsi pe cel de director. A avut totuși inspiraţia de a nu-și folosi poziția de director de spital și de pediatru recunoscut pentru a-și face campanie. A mers pe ideea că pentru asta există lipitori de afișe. Doar că lui Burlea îi venea greu să plece, chiar dacă nu l-a strâns nimeni cu ușa să candideze. Îi era greu să se despartă de copilul său de suflet numit Spitalul de Copii. Când chiar nu s-a mai putut, iar incompatibilitatea bătea la ușă, a închis ușa cu un oftat, și-a luat colecția de mașinuțe clasice din birou și cea de mașini moderne din parcare și s-a dus la Senat.

Singurul candidat
În locul lui, după un scurt interimat de jumătate de an al lui Nicolai Nistor, a fost trimis la concursul de manager Radu Terinte. A fost trimis, pentru că nu murea de entuziasm să se ocupe de copii în calitate de manager. Ar fi preferat chirurgia de la spitalul CFR, unde avea jumătate de normă sau chirurgia din sălile de curs de la UMF. Adică bisturiul, nu stiloul. Dar, dacă partidul o cere, s-a dus la concurs. Oricum, a fost genul de concurs care se ține joi, iar postul e ocupat de marți. Singur candidat și unul din puținii, în afara președintelui Consiliului Județean, care a știut de organizarea concursului. Firește, nu putem spune că a participat doar pentru că respectă directivele partidului. A fost și un plus de 1.200 de lei la leafă. De la 4.800, juma’ de normă la CFR, la 6.000, manager la Spitalul de Copii. Pe lângă cei 2.800 de lei lunar de la UMF, pe care nu i-a pierdut. S-ar putea ca la sfârșitul celor trei ani de mandat, adică în 2016, să aibă bani să-și schimbe una din cele două mașini “antice” pe care le deține familia, o Skoda de 10 ani și un Hyundai Santa Fe de 7 anișori. Va rămâne probabil tot la apartamentul moștenit de nevastă și poate își va plăti ceva din datoriile de 98.000 de lei pe care le declară.

Cu ce se ocupă Terinte
Pentru Terinte, funcția de director la Spitalul de Copii este doar un scurt intermezzo. Deși toate hârtiile le semnează Terinte, cel care dă ordine în spital este în continuare Burlea, mai ales că nu are de gând să se retragă la pensie după ce termină mandatul de reprezentant al ieșenilor. Un semn că tot Burlea este la timonă este și faptul că plenul CJ a avut de votat deunăzi vreo 10 proiecte de hotărâre referitoare la spitalele din subordine. Din alea 10, nouă au fost cu și despre Spitalul de Copii. Reabilitarea totală a sediului, refacerea parcării, a spațiilor verzi, schimbarea lifturilor etc. În total, vreo 90 de milioane de lei. Acum un an, evaluarea era de vreo 60 de milioane, dar s-au mai adunat lucrări din categoria ”Norme Europene Care Trebuie Respectate, Că Altfel Se Închide Hardughia”. Proiectul este pornit de pe vremea lui Burlea. Ce s-a întâmplat între timp a fost să se mai trimită niște referate la CJ, pe modelul copy/paste, cu schimbarea datei, a semnăturii managerului și a cifrei reprezentând vechimea spitalului. Între noi fie vorba, clădirea Spitalului de Copii are vreo 44 de ani vechime, adică este mai tânără decât multe blocuri din Iașul ăsta, inclusiv cel în care locuim. Muuult mai tânără decât Spitalul de boli infecțioase, de exemplu. Dar acolo nu e Burlea.