Mai țineți minte proiectul Green Plaza? Fusese lansat prin 2007-2008 de către un fond de investiții israelian, care cumpărase un teren de 4,6 ha în zona Țesătura. Investiția de 75 milioane euro ar fi trebuit să includă un mall, un complex comercial și clădiri de birouri. Criza a dat peste cap proiectul, iar complexul nu a mai fost construit niciodată. De fapt, după câțiva ani de așteptare, israelienii au început să se chinuiască să vândă terenul, chiar în pierdere. Îl cumpăraseră cu 21 milioane euro, dar erau dispuși să-l dea și cu 14 milioane euro. Până la urmă, au reușit să-l vândă: cu doar 7,2 milioane euro, către Dedeman și Lidl. Firma băcăuană de bricolaj vrea să-și mute magazinul din Manta Roșie, prea izolat în margine de târg, într-o zonă mai centrală și cu un vad mai bun. Relocarea ar urma să se facă anul viitor, după o investiție totală de 15 milioane euro. Lidl e clar ce vrea să facă. În același timp, Argo Capital Property, care deține centrul comercial Era Park va băga 33 milioane de euro în extinderea cu încă 3 hectare a suprafeței închiriabile a complexului. Vorbim, iată, despre o nouă ofensivă. E de bine sau de rău?

Nu se opresc
Dacă acum 10 ani, supermarketurile abia începeau să-și facă loc în orașe, acum putem spune că județul nostru este efectiv invadat de magazine. Kaufland are patru magazine deschise în Iași și un al cincilea la Pașcani. Carrefour, cinci unități, dintre care două hipermarketuri, ERA și Felicia. Billa are trei unități, Lidl, șase. Auchan, unul singur, dar în chiar buricul târgului. Penny Market și-a deschis două magazine la Pașcani. Profi a cunoscut poate cea mai spectaculoasă extindere. Dispune de 11 unități, față de doar șase acum vreo doi ani. Unul dintre magazinele Profi funcționează chiar non-stop. E o idee mai veche a lanțurilor de supermarketuri, la care renunțaseră în 2009, odată cu izbucnirea crizei. Acum par să fi revenit la ea. În total, lanțurile de supermarketuri dețin peste 30 de unități în tot județul, fără a mai lua în calcul și magazinele tip „cash and carry”, Metro și Selgros. Iar extinderile vor continua. Kaufland și-a anunțat intenția de a deschide un al treilea centru logistic din zona Moldovei pentru a aproviziona supermarketurile din regiune, ca și pe cele șase magazine care ar urma să fie deschise în Chișinău începând cu 2018. Se mai vorbește și de un al cincilea supermarket, în capăt CUG.

E un trend național
Situația din Iași nu este în sine ceva excepțional. De fapt, am putea spune chiar că suntem destul de mult sub media națională. La nivelul întregii țări, numărul de hipermarketuri, supermarketuri și magazine de tip discount a crescut față de 2008 de patru ori, în timp ce la Iași, abia cu vreo 25%. În acest tip de comerț lucrează la nivelul întregii țări 72.000 de salariați, în 1.700 de magazine. Interesant este că numărul de angajați din comerțul modern era în 2008 de vreo 35.000. Cu alte cuvinte, numărul angajaților s-a dublat, în timp ce numărul de magazine a crescut de patru ori, numărul mediu de salariați pe unitate scăzând astfel la mai puțin de jumătate. Numărul mediu de angajați ai unui magazin a scăzut de la 102 în 2008, la doar 43 în 2015. Asta înseamnă pentru angajați mai multă muncă, dar pentru companii, o creștere mai sănătoasă.

Motor principal
Creștere care se traduce într-o evoluție pozitivă a consumului intern cu 8,9% în 2015, apropiată celei din anii de boom economic. E drept, pentru a atinge valoarea din 2008, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul trebuie să mai recupereze 1,6%, ceea ce se va întâmpla probabil până la sfârșitul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor. Pe ansamblu, comerțul modern este unul din principalele motoare ale economiei noastre, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 10 miliarde de euro.

Comparație cu Croația
Iar România este departe de a fi o excepție. Aceeași tendință de creștere se înregistrează oriunde în Europa, dar cu precădere în estul acesteia, în fostele state comuniste. Occidentalii sunt ceva mai circumspecți, dar esticii s-au aruncat în ultimii doi ani în cheltuieli de consum comparabile cu cele din 2008. Criza a lovit mai puternic estul Europei, de unde și dorința mai puternică de a reveni la nivelul de trai dinainte. În Croația, de exemplu, primele zece lanțuri de retail au avut anul trecut o cifră de afaceri totală de 35,4 miliarde kuna, adică 4,72 miliarde euro. Aceasta înseamnă aproape jumătate din piața românească, în condițiile în care Croația are o populație de patru ori mai mică. E drept, în Croația consumul este susținut și de cheltuielile făcute de turiști. În cazul Croației, creșterea consumului de la un an la altul a fost de 10%, superioară chiar celei din România.

Mai este loc
Ceea ce putem spune cu certitudine este că evoluția de până acum a supermarketurilor are toate șansele să continue, în același ritm. Dacă nu izbucnește o nouă criză, piața românească va absorbi în următorii ani orice creștere a numărului de magazine. La nivel european, în medie, revine un supermarket la fiecare 10.000 de locuitori. Asta înseamnă că în municipiul Iași mai e loc de vreo cinci supermarketuri, dacă îi luăm în calcul și pe studenții proveniți din alte localități, în Pașcani mai încap vreo două magazine și tot așa.

În zona metropolitană
Cel mai probabil, lanțurile de magazine mari nu vor mai construi multe supermarketuri, fie și pentru simplul fapt că nu prea mai sunt terenuri mari disponibile în oraș. În schimb, lanțurile de magazine mici, precum Profi, Penny Market sau Lidl au unde să construiască noi unități. Iar piața reprezentată de comunele mai răsărite ale județului încă nu a fost atacată. Este vorba despre comune mari cu oameni înstăriți din zona metropolitană sau chiar în localități mai îndepărtate din județ, dar cu potențial. Miroslava, Răducăneni, Deleni, Holboca sau Țibănești pot asigura consumatorii necesari pentru susținerea unui astfel de magazin. De altfel, grupul german Rewe a dat deja semnalul acestei reorientări, anunțând vânzarea a două dintre magazinele sale XXL Mega Discount și închiderea celorlalte șase. Acestea vor fi înlocuite cu celălalt tip de magazin Rewe, Penny Market. Lanțul Penny Market va ajunge astfel la peste 180 de magazine, alte 45 urmând să fie deschise până la sfârșitul anului viitor. Ofensiva continuă.

Cu bune, cu rele
Această evoluție este ireversibilă, iar deocamdată ea face bine economiei. Pe termen scurt, creșterea consumului susține creșterea economică, iar consumul prin supermarketuri crește mult mai puternic decât cel prin micile magazine de cartier. Pe termen lung însă, nu putem paria că va fi la fel. Evident, supermarketurile pot susține creșterea sectorului agricol sau al industriei ușoare, prin comenzile mari pe care le asigură. În același timp însă, dacă un anumit tip de produs sau materie primă lipsește, supermarketurile vor prefera să-l importe, blocând astfel apariția noilor producători.

Pericole
În plus, existența spermarketurilor impune un anumit model de afacere. Supermarketurile cumpără mult de la producători și procesatori, dar cumpără ieftin și plătesc târziu. La rândul lor, procesatorii sunt forțați să-i plătească prost pe micii producători. Să presupunem că fermierul X și-a înființat pe bani europeni o fermă cu 50 de vaci. Acestea sunt prea multe pentru ca omul să-și poată vinde producția de lapte prin forțe proprii, așa că va încheia un contract cu o fabrică de produse lactate. Procesatorii plătesc de regulă în 15-30 de zile. În schimb, supermarketurile care cumpără de la procesatori plătesc și după câteva luni. Procesatorii nu au de ales și acceptă aceste condiții de plată, pentru a-și putea vinde marfa. Lipsa de lichidități îi obligă însă să plătească mai puțin fermierilor.

Doar multinaționale
Practic, politica de achiziții a supermarketurilor dictează prețurile și profiturile întregului lanț de producție. Iar dacă un lanț de supermarketuri decide să se retragă de pe piață, pentru producători și procesatori urmează falimentul. Riscul este cu atât mai mare cu cât în afara companiilor internaționale, în România nu există alt tip de comerț prin supermarketuri. Lanțurile cu capital autohton nu au reușit să reziste în fața politicii agresive a multinaționalelor. Mai țineți minte magazinul Univers’all? Înființat în 2000, ajunsese în 2005 să dețină 14 magazine, inclusiv la Iași. Intrarea pe piață a unor concurenți puternici precum Kaufland, a dus însă la prăbușirea Univers’all în decurs de doar un an. Spațiile sale au fost preluate de alți operatori, precum G’Market, Interex sau Billa. Nici G’Market de altfel nu a reușit să reziste, cum nu a reușit să reziste nici lanțul de magazine de cartier înființat de Dinu Patriciu, Mic.ro. Producătorii noștri sunt astfel complet dependenți de companiile multinaționale și supuși condițiilor impuse de acestea.

„Iaşi este unul dintre cele mai dinamice oraşe regionale. Acesta a devenit al doilea oraş regional pe piaţa de birouri, companii internaţionale precum Oracle, Amazon, Xerox sau UniCredit luând decizia de a deschide sau a-şi extinde operaţiunile din oraş. În plus, Iaşul a fost, anul trecut, al doilea oraş din România ca număr de locuinţe livrate, după Bucureşti. Contextul favorabil este completat şi de evoluţia pozitivă a sectorului de retail, în general, şi din Iaşi, în particular. Pe parcursul celor 8 ani de la inaugurare, Era Park şi-a consolidat poziţia comercială, iar procesul de extindere reprezintă un pas firesc”, Oana Iliescu, Managing Director DTZ Echinox, companie consultant pentru întregul proces de extindere a Era Park