Majorarea salariului minim la 1.200 de lei a stârnit dezbateri intense atât în mediul politic, cât și în cel economic. Ei, dar dacă tot s-a discutat atât, hai să ne dăm și noi cu părerea, lăsând deoparte argumentele populiste, și analizându-le doar pe cele economice. Dacă ar fi, ar fi bine sau ar fi rău să crească salariul minim?

Sunt ţări fără
Nu vă grăbiți cu răspunsul „da”. Țări precum Italia, Suedia, Finlanda sau Austria nu știu ce-i aia salariu minim și n-am putea spune că o duc prea rău. Germania l-a introdus abia de anul ăsta, și nu pentru toată lumea. Tinerii sub 18 ani și foștii șomeri pot fi plătiți și sub nivelul minim, în primele șase luni de la angajare. Nemții au meditat mult până să-l introducă, tocmai din cauza efectelor nasoale pe care le poate avea. Au făcut tot posibilul să elimine măcar o parte din ele.

Câteva calcule
Între noi fie vorba, cu salariul minim de la noi, mori de foame. Din cei 1.050 de lei cât este acum, angajatul vede doar 777 de lei, pentru că restul se duce la stat. Dacă salariul ar crește la 1.200 de lei, angajatul ar primi în mână 878 de lei. În schimb, firma ar cheltui 1.476, față de 1.292 de lei acum. La un salariu minim de 1.200 de lei, statul câștigă 598 de lei. De fapt, cu cât crește salariul minim, cu atât câștigă mai mult statul, nu angajatul. Pentru el, lucrurile stau mult mai prost. Cu 878 de lei, nici măcar o chirie nu plătești, cum n-o plătești nici cu 777 de lei. Dacă tot vrea să asigure un salariu din care să poți trăi, statul ar trebui să impună un salariu minim de 1.200 de lei net, nu brut. Doar că efectele ar fi nasoale pentru economie, chiar dacă pe termen scurt oamenii ar duce-o mai bine.

Impact asupra investitorilor
România este atractivă pentru străini, pentru că mâna de lucru este ieftină. Salariul nostru minim este de vreo cinci ori mai mic decât cel din Germania. Însă productivitatea unui muncitor german este de zece ori mai mare decât cea a unui român. Delphi face piese de mașină la Iași, pentru a le căra apoi până în Germania. Dacă ar plăti mai bine, i-ar conveni să le facă direct în Vest, nu aici. Mai puțini investitori străini înseamnă șomaj mai mare. Statul ar câștiga inițial mai mult din impozite, dar ar trebui să plătească pe urmă mai multe ajutoare de șomaj. Apoi, acest șomaj i-ar afecta mai rău tocmai pe cei afectați deja de el și pe care ar trebui să-i ajute salariu minim mărit: tinerii și oamenii slab calificați. Între un muncitor cu vechime și un tânăr abia ieșit de pe băncile școlii, orice angajator îl va prefera pe primul, dacă este forțat să aleagă, pentru că nu poate plăti două salarii mărite. Mai rău, angajatul păstrat va trebui să muncească dublu, și în locul celui dat afară. Ca să nu mai zicem că va crește numărul celor care muncesc 8 ore, dar sunt angajați doar cu jumătate de normă. Nu-ți convine? Caută-ți altceva.

Alt efect
Există însă și efecte negative ale menținerii unui nivel scăzut al salariului minim. Cel mai evident este încurajarea emigrării, mai ales a tinerilor. E drept, 47% dintre tinerii români preferă să stea acasă, lângă ai lor, decât să plece la muncă în străinătate. Dar 66% ar pleca, dacă ar fi plătiți semnificativ mai bine. Deci, ce facem? Vorba lui Caragiale: „Din această dilemă nu puteți ieși. Am zis!”.