Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a girat o mare escrocherie, la insistenţele unor consilieri din Guvern, dar şi a doi lideri locali de partide. Prin avizul său, dat cu ochii închişi, s-a reuşit depăşirea cotelor de înălţime pentru una dintre clădirile construite în spatele Palatului Culturii, distrugând astfel simbolul Iaşului. Singurul care ne mai rămăsese!
Theodor Paleologu
„PUZ-ul pentru acea clădire a fost semnat la Bucureşti, de ministrul de atunci al Culturii, Theodor Paleologu. Avizul pentru acea clădire din spatele Palatului a fost dat şi la insistenţele lui Fenechiu, şi ale senatoarei Popa. Ăştia doi au lucrat la distrugerea Palatului Culturii, iar clădirea care se vede de după palat e a unui alt pedelist, fiind vorba de consilierul Gabriel Surdu. Zona politicului şi administrativului se face vinovată de bătaia de joc de la palat”, ne-a declarat un important reprezentant al Ministerului Culturii.
Acesta a mai precizat că avizarea turnului din spatele Palatului Culturii a fost cam în aceeaşi perioadă în care se punea problema construirii turnului de pe strada Elena Doamna. În timp ce primul turn prinde contur peste acoperişul Palatului Culturii, cel de pe Elena Doamna nu a obţinut nici astăzi aviz de la comisia de specialitate a Ministerului. Rupt parcă din acelaşi scenariu dement cu miniştrii făcuţi la apelul bocancilor, acelaşi Paleologu a dat aviz, „la insistenţele unui consilier al premierului Boc”, fiind vorba de Andreea Vass, pentru ridicarea unui turn identic cu cel de la Palas, de 40 de nivele, undeva în spatele Palatului Ştirbey din Bucureşti.
Palatul stă pe o ţâşnitoare de apă
Trecând de la vina ministrului „Prostologu”, care făcea pipi în ţarc şi dădea vina pe maimuţă, de a aviza punerea în pericol a imaginii Palatului, se pare că un alt rău pândeşte din subsolurile acestuia. Mai bine spus, nu numai imaginea Palatului Culturii este afectată, ci chiar structura de rezistenţă a acestuia.
„Subsolul palatului este inundat din cauza celor de la Impex Romcatel, realiatorul proiectului de restaurare a Palatului şi a monumentelor din interior, cele mai vechi datând din secolul al XV-lea. Să nu uităm că Palatul Culturii, clădire de secol XX, dăinueşte peste vechile palate ale domnitorilor Ştefan cel Mare şi Alexandru cel Bun. La fiecare ploaie, în subsol se adună apă, care pune în pericol structura de rezistenţă a acestuia. Degeaba este poleit cu tablă pe acoperiş, dacă în interior, palatul se surpă. Este vorba de apă freatică, care nu rămâne numai în sol, ci se infiltrează şi în pereţi”, ne-a declarat un reprezentant al constructorului de la Palat.
Un alt aspect care ţine tot de prostia administraţiei locale şi a celei guvernamentale, prin acelaşi micuţ Napoleon de la Cultură, este dat de lipsa unui PUZ pentru zone protejate, document care trebuia emis înainte de a fi demarate construcţiile din spatele palatului.
„Din cauza acestui PUZ nu s-au putut face unele săpături arheologice înainte de începerea lucrărilor de construcţie, drept pentru care unele site-uri arheologice au fost distruse”, a recunoscut însuşi Palelo(nto)logu.
