Nu e pentru prima oară când dorinţa de o ieşire la un local îţi este înăbuşită, încă de la intrare, de mirosurile fetide şi aspectul respingător al chelneriţelor. De multe ori duci mâna la buzunar ori la nas, stai în cumpănă dacă să înghiţi pe banii tăi nişte mizerii şi spui că n-o fi dracu’ atât de negru şi spurcat pe cât pare. Ei bine, la restaurantul „Familial”, chiar este!

Mai spurcat local, dintre toate cele cu rezonanţă de prin Iaşi, nu veţi găsi niciunde. Încă de la intrare, te întâmpină un miros greu de pişătoare înfundată. Pe mese sunt aruncate nişte cârpe verzi, cu pretenţii de feţe de mese, pline de bale, bere uscată şi muci. Muştele au rămas din fericire înfipte de la venirea frigului pe cele câteva rame de tablouri abstracte. Meniul te întâmpină garnisit cu preţuri mult prea mari pentru un astfel de local. Într-un final, îşi face apariţia şi o chelneriţă apatică care ne aduce un „vinu’ casei”, despre care nu poate să spună decât că e vin de Copou. Într-o ulcică răpănoasă ne este dat să găsim o poşircă din pastile, făcută gata spriţ de la sulful băgat cu încredere nemăsurată. Încă de la primele sorbituri, ne simţim brusc precum locuitorii din Roşia Montană. Condică de reclamaţii nu există, ca de altfel nici disponibilitate de a ne pune în legătură cu patronul. Singurii care pot să reclame ceva la „Familial” sunt cei care se pot deda la „desfrâie” fără pretenţii prea mari într-o bombă cu ceas, pe care ar putea să o dezamorseze anumite instituţii, printre care OPC-ul condus de Daniel Piftor. La treabă monşer că începe să pută supa!