Un șef de partid a realizat că și-a luat o mare țeapă: Cel mai șucărit șef de partiduleț din Iași, la ora asta, cică e nea Bazil Pușcă, ăl de conduce filiala de la munițip a vulturului. Cu o săptămână și-un pic înainte de alegeri, omul nostru a realizat, pentru prima dată, că a turnat bani într-un sac fără fund. A turnat cu bani, dar nu se alege cu nimica. Și la munițip și la județ, partidul ce se dă progresist n-are nicio șansă de a depăși pragul electoral. Adică, 5% din preferinețele ieșenilor e ca un munte pentru partidulețul ăsta. Ei, ca să limiteze pierderile, nea Bazil și-a pus fermoar la buzunar și nu vrea să mai scoată de acolo niciun leuț. În condițiile astea, băieții pot pleca în vacanță, fără banii lui Bazil se trage heblul la partidulețul ăsta.

Planurile unui liberar plecat în pribegie, pe munte: Campania asta electorală e bună totuși la ceva. Aduce la lumină, măcar și pentru câteva zile, personaje despre care uitasem complet. Așa e și cazul lui Floricel, mare șef peste liberarii de la munte. Dom’ deputat cică are un mega plan. Să dea lovitura cu liberarii de la munte, să câștige voturi multe. În paralel, speră ca ăștia de la noi, de la Iași, să scoată rezultate proaste spre dezastruoase. Iar astea două condiții combinate l-ar aduce pe el în prim plan: ar putea revendica, cu destule șanse zicem noi, fotoliul de lider liberar la Iași. Că, deh, cât o fi muntele de frumos, tot mai mișto e la Iași, în vechea capitală a Moldovei.

Cum s-a stricat frumusețe de campanie electorală: Necazuri de campanie întâmpină și partidul de la Iași a lui Băse. Deși șeriful local se agită destul de mult, partidul are mari probleme în a convinge electoratul. Dar chestiunea nașpa e că pragul ăsta nebun, de 5%, e încă prea mare. Cel puțin așa zic sondajele. Se tot caută soluții disperate, se merge pe străzi, se discută cu oamenii, se participă la emisiuni televizate, dat tot insuficient. Unde sunt, dom’le, mitingurile de altădată, gălețile electorale, dezbaterile de la crâșmă? Păi, ce fel de campanie e asta, în care nu poți să dai și tu niciun kil de ulei, de zahăr ori făină, un tricou sau măcar o brichetă inscripționată? Grele zile am mai ajuns.