„Noi vrem pământ!” Aşa au strigat ţăranii care au murit în Răscoala din 1907. Aşa a consemant şi poetul George Coşbuc într-o poezie de-a sa. Aşa au strigat mai toţi ţăranii după moartea lui Ceauşescu, care a luat pământul oamenilor şi a înfiinţat CAP-uri. Aşa au strigat şi moştenitorii marilor boieri care au ramas fără moşii în 1949. Tot aşa au strigat şi ţăranii din comuna Bârnova. Şi ce dacă au strigat? La ce le-a ajutat? Toţi voiau pământ. Inclusiv cei de la Primăria Bârnova. Însă, cum era de aşteptat, nu toţi au primit. A primit cine trebuia. Sau, mai exact, a primit cine a dat. Ca un făcut, au primit chiar şi cei care nu au avut, dar şi-au dorit. Unii şi-au primit terenul chiar şi de două-trei ori, ca să fie siguri că îl primesc. Asta ca să nu mai vorbim de terenuri mutate pe hartă din pix, ca să le crească preţul.

Jonglerii
Dar haideţi să luăm câteva cazuri concrete. Dacă facem un sondaj de opinie prin comuna Bârnova, unul din trei locuitori se plânge că nu şi-a primit pământul nici în ziua de astăzi. Spre exemplu, Gabriel Rădună tânjeşte şi astăzi după un hectar şi jumate de teren. În plin boom imobiliar l-ar fi dat la prima strigare cu vreo câteva sute de mii de euro. Nu-i nimic. L-au dat alţii. Mai cunoaştem un prieten, nu o să-i dăm numele pentru că ne-a dat pontul, a cărui bunică avea un hectar de teren sus pe Bucium, la Releu. Exact. Avea. Acum îl au alţii. Au mai vândut din el. Dat tot mai au. Şi mai are depusă şi o cerere pentru încă un hectar. Nici pe ăsta nu l-a primit. Nu mai este teren pe Bârnova.

Un primar bine de tot
S-a dat tot, se plâng cei de la Primăria Bârnova. Dar de ce nu se plânge oare actualul primar Gheorghe Cazacu? Nu are de ce. Are de toate. Are şi el. Are şi soţia lui Maria. Are şi fratele său Neculai. Are şi nepotul lui, Eduard, fiul lui Neculai. Şi mai au şi vreo câteva rude. Au mai şi vândut. Au făcut bani frumoşi. Şi Cazacu, şi partidul din care face parte. În 2008, înainte de campanie, când pământul se vindea ca pâinea caldă, Cazacu a vândut un teren în zona restaurantului Onyx cu vreo 600.000 de euro. Şi aşa a susţinut campania electorală a liberalilor. Tot acolo mai are un teren trecut pe unul din copii. Mai are terenuri şi în spate la Dedeman în Manta Roşie, că pe vremuri Bârnova a fost o comuna mare şi cu mult teren. Aici are peste un hectar împreună cu fratele său Neculai. În 2006 – 2008 l-a parcelat, a vândut o mare parte şi a făcut bani frumoşi. Pe care i-a ascuns în beci. Nu are încredere în bănci. Sau poate că banii ţinuţi la beci nu se strică. În plus, nici Fiscul nu te verifică la murături. Nici ANI. Nici el nu trebuie să dea explicaţii procurorilor de unde îi are.

Procurorii – sanitari
Şi nici nu credem că îl va întreba degrabă vreun procuror de unde are atâtea terenuri. Asta pentru că, printre cumpărătorii (în acte) de terenuri figurează nume grele. Tiberiu Simion, fost şef al SRI Iaşi. Gheorghe Plai, fost sef al IPJ Iaşi şi IGPR. Şi Cristi Maftei, prosper om de afaceri implicat în dosare de corupţie, simpatizant al liberalilor. Afacerea cu terenuri de la Bârnova s-a dovedit a fi una prosperă. Pentru unii. Că aşa-i în afaceri. Unii câştigă. Alţii pierd. Dar acum se pare că roata se întoarce încet, încet. Asta de când premierul Victor Ponta a cerut inventarierea terenurilor rămase la pachet cu cererile de revendicare neonorate. La Primăria Bârnova a cam dat o boală penală prin unii angajaţi. Mai ales prin secretarul Primăriei, Anca Lucia Ropcean Antonesei. De câte ori deschide dulapul şi vede cererile dosite ani la rând şi terenurile revendicate date altora, se îmbolnăveşte subit.

La Bârnova, doar terenul echipei de fotbal (foto sus) a rămas neretrocedat. Totuşi, dacă pleacă mai multe săptămâni în cantonament, la întoarcere, fotbalişti s-ar putea să găsească pe teren vreo două vile în construcţie