Nu prea avem noi treabă cu horoscoapele, dar trebuie să recunoaștem că uneori ele se potrivesc. Principalele calități ale zodiei Berbec sunt, se spune, energia fizică, independența, curajul, cinstea. Cea mai puternică dorință a Berbecului este acțiunea. Iar cele mai întâlnite defecte sunt impetuozitatea, graba, pripeala și agresivitatea. www.eastrolog.ro, ca să nu spuneți că am inventat noi. Am făcut precizările astea de la început, pentru că vom vorbi în continuare despre un berbec. O berbeacă mai exact, dacă ni se permite un feminin forțat după numele zodiei. Nu de alta, dar femininul firesc nu i se potrivește. Chiar deloc.

Liberală de 20 de ani
Berbeaca noastră răspunde la numele de Florica Petrache. Blondă, liberală de 20 de ani, după cum spune ea însăși, asistentă medical șefă la Infecțioase și mamă a unei fetițe de 8 ani, dulce cum sunt toți copiii ”la vârsta cea fericită”, vorba lui Creangă. A, și consilier județean de-o mică bucată de vreme. Din octombrie anul trecut, când i-a luat locul lui Vasile Lupașcu, care demisionase din funcție ca să-și vadă liniștit de afaceri. Bine, Lupașcu era membru PSD, dar la vremea aceea USL încă exista, iar protocolul zicea că intră cine urmează, indiferent din ce partid face parte. Atunci a fost auzit pentru prima oară numele ei. Cei mai atenți ar fi putut să-l vadă încă din iunie 2012, când au fost alegerile locale, căci era pe lista de candidați. E drept, Petrache se afla doar pe locul 31 pe lista USL. Ar fi fost aleasă consilier județean doar dacă USL prindea un scor electoral de 86%, ceea ce era totuși cam mult. Locul era deci, neeligibil. Dar, un berbec care se respectă dispune de energie fizică la discreție. A alergat în campanie, cot la cot cu Adomniței, candidat din partea USL la funcția de președinte al Consiliului Județean. Ea nu avea nicio șansă de a fi aleasă, în timp ce Adomniței juca la sigur, cu voturile PNL și PSD în traistă. Chiar dacă nu mișca un deget în campanie, tot ieșea președinte. Bun, dar de ce se zbătea Petrache să fie oriunde era și prim-candidatul USL? Ei bine, asta este o întrebare la care ne este greu să răspundem. Nu că n-ar exista răspunsuri, ci pentru că nu știm pe care să-l alegem.

Activistă de nădejde
O primă variantă ar fi dragostea pentru partid. În orice formațiune politică există, nu mulți, dar există, niște membri care chiar cred în ce spune acel partid. Membri care știu statutul pe de rost, care visează doctrina partidului, iar programul de guvernare îl recită mai ușor decât ”Tatăl nostru”. Genul acesta de membri este mai mult decât necesar. Sunt acei membri dedicați care merg până în pânzele albe pentru partid, din pură pasiune, nu pentru că i-ar interesa vreun post pe undeva. La o leafă medie de vreo 6.300 de lei cât are Petrache la Infecțioase, ar fi cam greu să i se poată oferi ceva mai bun. Din dragoste de partid, l-a înjurat pe Băsescu. Din impetuozitate, i-a tocat mărunt pe aceiași democrat-liberali cu care acum liberalii au redevenit prieteni la cataramă. ”Jandarmeria, brațul înarmat al PDL”, postare pe Facebook din ianuarie. ”Un consilier al Robertei Anastase face afaceri cu statul”, în februarie. Și altele, pe aceeași direcție. Din pripeală, pe contul său se regăsesc fotografii din campania electorală, în care, îmbrăcată în vesta sa galbenă zâmbește larg unei veste roșii. Dar, dacă interesele partidului o cer, se poate și altfel. “Marele PNL a devenit cel mai mare partid de dreapta din România, adversarul de temut al PSD. Începând din 1990 s-a scurs aproape o generație, iar speranțele noastre de prosperitate, dezvoltare, libertate cu adevărat au fost mereu amânate de blocajele PSD. Cetățenii au cerut unificarea dreptei politice și eliberarea din acest spectru sumbru”, spune aceeași vestă galbenă în dimineața zilei de 28 iulie. Nu știm exact când au cerut cetățenii eliberarea de sub ”spectrul sumbru”, dar așa o fi. Poate or fi fost niște manifestații monstru de care n-avem idee. Nu mai întrebăm care din variantele etalate de Petrache este cea sinceră. Cel mai probabil, ambele, dacă interesele partidului o cer.

Dedicată partidului și liderului
O a doua variantă ar fi atașamentul față de lider. Fiecare partid are și oameni care nu știu nimic despre doctrină, orientări politice, program de guvernare sau alte cuvinte abstracte. Sunt oameni care s-au atașat de un lider carismatic. Puloverul lui Petre Roman cucerea fetele de la APACA, zâmbetul lui Iliescu îndulcea zilele muncitorilor de la IMGB, iar papionul lui Rațiu stârnea nostalgiile fidelilor țărăniști. Am parcurs ultimele 30 – 40 de postări ale Floricăi Petrache. Două treimi din ele sunt pe teme politice. Majoritatea, cu referire la CJ. Cele mai multe, cu și despre președintele instituției. Poză cu șeful declamând un discurs de Ziua Drapelului, pe 26 iunie. Poză cu Petrache în dreapta lui Adomniței, pe 28 iunie. Alta, pe 30 iunie. Unele poze sunt postate chiar de mai multe ori. Iohannis apare doar de vreo 2 – 3 ori, deși e șeful șefului. A postat mesaje de partid până și din vacanța petrecută cu fiica sa în Antalya. Berbeaca noastră nu ratează nicio ocazie de a fi alături de liderul filialei județene a partidului și le pozează. Nu toate ajung totuși să fie postate. O poză care ar fi făcut cât 1.000 de cuvinte este cea în care Florica Petrache a răspuns invitației lui Adomniței la o plimbare pe șantierul drumului județean Iași-Botoșani. Elegantă, cu tocuri înalte, printre bolovanii drumului, pe o vreme ploioasă. Dedicată partidului și liderului său.