Știți cum se spune, dragii noștri: dacă America strănută, Europa capătă guturai. Bine, același lucru se întâmplă și când tușește Moscova, dar chestia asta o lăsăm pentru altă dată. Cert e că, indiferent ce se întâmplă peste ocean, nu se poate să nu reverbereze și aici. Cândva, președintele Traian Băsescu spunea că acea criză din SUA nu ne poate atinge, că avem un sistem bancar prea primitiv. Se știe însă ce a urmat. Iar apropierile între noi și americani sunt multe. Chiar multe. Am constatat zilele astea că semănăm chiar și în privințe la care nu prea ne așteptam. De exemplu, una dintre temele de atac în campaniile electorale autohtone este magnatul George Soros. Dacă vrei să-l compromiți pe adversar, zici că e plătit de Soros. În America, la fel. La ultima confruntare televizată, Donald Trump a acuzat-o pe Hillary Clinton că este finanțată de Soros. Bre, dar cine e Soros ăsta în fond? De ce apare de niciunde, oriunde?

La bază e filosof
George Soros e de fapt Gyorgy Schwartz, evreu ungur. De fapt, evreu crescut într-o familie anti-semită, după cum avea să spună ulterior. Părinții săi nu se simțeau prea bine fiind evrei, iar Gyorgy, nici atât. De altfel, părinții săi și-au schimbat numele din Schwartz în Soros, care poate însemna fie „urmaș”, în maghiară, fie „va crește”, în esperanto. Tatăl lui Gyorgy scria în esperanto (limbă artificială, formată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene, creată cu scopul de a deveni limbă internațională – n.r.) și și-a învățat și copilul această limbă. Gyorgy Soros a reușit să scape în timpul războiului de deportările suferite de evreii din Budapesta. După război, a plecat în Marea Britanie, la studii. Deși a urmat studii economice, iar toată lumea îl știe ca expert în acest domeniu, Soros și-a luat licența în filosofie, iar doctoratul, la fel. Ca să trăiască, a făcut de toate. A fost comis-voiajor, broker, funcționar de bancă și tot așa. Tenace, a pus ban peste ban până a ajuns să dețină propriul fond de investiții. O evoluție cam curioasă pentru un filosof, nu?

Miza pe emoții
Studiile filosofice aveau să fie totuși cheia succesului pentru Soros. A creat așa-numita teorie a reflexivității, bazându-se pe ideile lui Karl Popper. Ideea era banală: evoluția pieței este adesea determinată de emoțiile participanților, nu pur și simplu de fundamente economice concrete. Cu alte cuvinte, degeaba statistici, câtă vreme există emoții. Această teorie avea să stea la baza marii lovituri a vieții sale.

Marele pariu
La 61 de ani, când alții se gândesc la pensie, Soros a făcut marele său pariu cu lira sterlină. Obișnuit cu pariurile de când era un simplu broker, Soros a pariat pe prăbușirea lirei sterline. În 1992, economia Marii Britanii era fragilă. O inflație de trei ori mai mare decât cea din Franța, un șomaj pentru care nu se găseau soluții și o criză economică prelungită. Totuși, lira rămânea stabilă, pentru că făcea parte din Mecanismul European al Ratelor de Schimb, care permitea doar o fluctuație mică a valutelor. Dacă moneda slăbea sau se întărea prea mult, băncile centrale interveneau.

Speculații
Soros a jucat „short”, vânzând lire pe care nu le avea. A vândut miliarde, pe hârtie, ceea ce a dus la o prăbușire a cursului. Banca centrală a Marii Britanii era dispusă să cumpere de pe piață 10 miliarde de lire, pentru a salva cursul monedei. Soros era dispus să vândă 15 miliarde, împrumutate. Cursul s-a prăbușit, ceea ce avea să forțeze ieșirea Angliei din mecanismul financiar european. Soros a cumpărat de pe piață lire la un curs aproape egal cu zero, și-a plătit imediat datoriile, și a rămas cu un miliard de dolari profit. Aceasta a fost baza averii sale. Pe care a multiplicat-o în anii ce au urmat, prin speculații asemănătoare. Averea sa este estimată acum la 25 miliarde de dolari.

Ce-a finanțat
La ce îi trebuie atâția bani unui om în vârstă de 86 de ani? Dacă am avea vârsta și banii lui, probabil că am călători în jurul lumii, încercând să vizităm locurile la care am visat toată viața. Soros, nu. Încă din anii ’70, Soros a finanțat, îndeosebi prin intermediul fundației sale „Pentru o Societate Deschisă”, tot felul de mișcări și inițiative, din toate domeniile imaginabile. A finanțat clubul de fotbal Manchester United. I-a finanțat pe studenții negri din timpul regimului de apartheid din Africa de Sud. A finanțat mișcări disidente din spatele Cortinei de Fier, a dat bani pentru introducerea internetului în universitățile ruse, dar și reducerea sărăciei în Africa și câte și mai câte.

Controverse
A finanțat cu 24 milioane de dolari 257 de grupări anti-Bush în timpul campaniei electorale din SUA, din 2004, dar a oferit alți 35 milioane de dolari pentru copiii inteligenți proveniți din familiile sărace ale New York-ului. A dat bani pentru legalizarea consumului de marijuana, dar și pentru campanii de reabilitare socială a consumatorilor de droguri. A dat bani pentru Revoluția Trandafirilor din Georgia anului 2008, mișcare anti-rusă și pro-occidentală, dar și pentru mișcarea separatist din Kosovo. A oferit bani pentru mese calde acordate oamenilor nevoiași, dar și pentru legalizarea eutanasiei și sinuciderii asistate. Ce au toate acestea în comun? Nimic. Cel mult, se poate spune că Soros a finanțat preponderent atitudini civice și mișcări de stânga. Și tocmai faptul că din toate finanțările făcute de acesta nu poate fi extras un plan concret, alimentează speculațiile. Ce vrea Soros, în fond? Vom afla probabil din testamentul lui.

Motiv de scandal între Clinton și Trump
Soros este “un prieten” al lui Hillary Clinton și a beneficiat de deduceri uriașe de taxe. Deși sună ca o acuzație din politica românească este, de fapt, una dintre afirmațiile lansate în a doua dezbatere dintre cei doi candidați la președinția SUA.

De la bani
Mai precis, Donald Trump a răspuns cu acest argument atunci când Hillary Clinton i-a reproșat o deducere de taxe de peste 900 de milioane de dolari de care ar fi beneficiat în 1995. “Plătesc taxe de milioane de dolari”, a răspuns candidatul republican. “Mulți dintre prietenii ei au obținut deduceri mai mari ca mine – Warren Buffett, care a primit o deducere substanțială, Soros, care e un prieten de-al ei, a obținut o deducere substanțială. Mulți dintre cei care îi dau bani ca să poată face mai multe clipuri de campanie în care mă acuză au beneficiat de astfel de deduceri de taxe”, a afirmat Trump.

De milioane
Acuzațiile privind legăturile dintre George Soros și campania electorală a lui Hillary Clinton au fost formulate inițial de Fox News. Postul TV, care susține deschis partidul Republican, a afirmat că Soros a donat 9 milioane de dolari grupurilor care se ocupă de campania electorală a lui Hillary Clinton, dar recunoaște că Soros i-ar fi împrumutat 160 de milioane de dolari și lui Trump în 2004, pentru un proiect imobiliar.

Război cu hackeri
Blogurile și presa conservatoare din SUA susțin acum că Soros este „păpușarul care o manipulează pe Hillary”. Astfel de afirmații sunt susținute de documentele postate de hackerii care ar fi spart serverele Fundației pentru o Societate Deschisă a lui Soros, în care se arată, de pildă, că miliardarul i-ar fi explicat secretarului de stat american cum să intervină în afacerile interne ale Albaniei, relatează www.stirileprotv.ro. Doar că, potrivit Washington Post, aceste documente nu sunt credibile, deoarece în mai multe cazuri s-a putut demonstra că ele au fost modificate de hackeri pro-Kremlin, care au încercat să inventeze legături și între Soros și opozanții lui Vladimir Puțin.