Gică nu mai avea somn. Nu că ar fi suferit de vreo insomnie rebelă… era captivat de un caz ce devenise iar la modă, ce declanşase un val de reflexii schizo-paranoido-logo-bombastice la unul din posturile TV cu producţie şi audienţă noctambule, după principiul “fă noaptea ce visezi ziua”.

Dintr-odată, toate problemele omenirii trecuseră pe planul al nouălea. Primele opt erau confiscate de misterele Elodiei: Elodia fusese ucisă, sau nu? Ucisă, cum? Era Cioacă-soţul, un criminal cinic, sau o victimă? Unde o îngropase? De ce nu s-a găsit cadavrul? Cine erau SPP-iştii din viaţa ei? De ce…? Cum…? Când…? Unde…?

Gică suferea ca un câine în padocul hingherilor. Geaba studiase, geaba citise el 15,25 metri de cărţi de istorie, filozofie, psihanaliză şi “Creşterea ciupercilor în sistem gospodăresc”. Ştia pe de rost tabelul lui Mendeleev, campanile lui Napoleon şi numele tuturor împăraţilor bizantini, dar despre Elodia nu ştia nimic, nimicuţa, iar chestia asta îl neliniştea foarte…

În afara celor de la televiziunea Zero, care ştiau totul, toţi ceilalţi ştiau câte ceva… Se discuta în tramvai, pe holuri, la supermarket, în parlament… Auzeai în stânga: Elodia, te-ntorceai spre dreapta… Elodia! Toţi îşi ţuguiau buzele într-un fel ciudat, toţi ştiau câte ceva. Până şi prefectul judeţului, care de obicei n-are habar de nimic, ştia…

Doi manelişti de top, Şmenel din Bragadiru şi Buză Combinatoru au lansat şlagărul „Cum o faci tu pe nasoala” din care cităm: „Elodia, Elodia,/ nu te mai destrăbăla,/ că vine Cioacă cu barda/ şi deseară îţi ia glanda.”

Elodia devenise eroină. Ea reprezenta femeia-mamă a naţiunii. Prin jertfa ei, dăduse naştere unui partid, despre care nu se ştie exact dacă e al poporului sau a lui Dede…

Poliţistul Cioacă, un Cain post-biblic, încolţit de Nazalus – ilustrul vizionar şi detectiv media, avea şi el susţinătorii săi.

Lumea se împărţise în două: susţinătorii Elodiei – elodiştii şi susţinătorii lui Cioacă – ciochiştii. Uneori se întâmpla ca elodiştii să devină peste noapte ciochişti, şi invers… Inversul inversului, nu se întâmpla niciodată.

Gică se poziţionase între cele două tabere. Cu un picior la elodişti şi unul la ciochişti, stătea crăcănat de uimire şi nu înţelegea nimic.

Gazetarul Nazalus apelase la serviciile NASA şi printr-o mişcare de maestru a lansat bomba secolului: „Elodia era agent sub acoperire…” Elodia 008 avea să fie mărul discordiei între toate serviciile secrete. Mai mulţi agenţi infiltraţi au primit ordin să o racoleze. Sătulă de atâtea racolări repetate, Elodia s-a dat la fund, locul unde n-a găsit-o nimeni, nici până în ziua de azi.

Era sau nu era 008 un agent periculos? Strâns cu uşa, Cioacă avea să recunoască tristul adevăr, la unul din interogatoriile lui Nazalus: „…eu cu pumnul, ea cu gura, mai-mai, să mă dovedească!…” Sensibilizată de suferinţa virilă a poliţistului, o ciochistă cu dare de mână l-a răsplătit pe acesta cu o maşină.

În colaborare cu Nazalus, serviciile secrete italiene au reperat-o pe Elodia, undeva prin taberele de rromi români, la periferia Romei. Gazetarul-detectiv avea informaţii indubitabile că 008 dezvoltase aici una din şcolile de agenţi sub acoperire. Fără acordul lui Nazalus, serviciile secrete italiene au înscenat unui rrom, o tâlhărie cinică, urmată de moartea victimei – soţia unui înalt ofiţer italian. Odată pretextul găst, italienii au distrus aceste centre de recrutare şi antrenament.

Surprinzând prin inteligenţă şi o subtilă şi abilă diplomaţie, ministrul român de Externe a reuşit spectaculoasa repatriere a unor agenţi. În urma acestei  mutări de maestru, s-a creat un dezechilibru major intre serviciile secrete. Agenţii dubli au devenit tripli, cei tripli nu mai aveau ce să devină, aşa că şi-au deconspirat acoperirea. CIA şi-a declarat falimentul… MOSAD a solicitat sprijin palestinian… Jihadul, rămas fără susţinători, a cerut ajutorul câtorva galerii din liga lui Mitică… Rusia a cerut federalizarea imediată a Luxemburgului şi a promis crearea unui stat multinaţional pe Insula Şerpilor… Berlusconi şi Papandreou au demisionat, chipurile din cauza crizei economice… bascii au impus parlamentarilor spanioli portul obligatoriu de bască – o condiţie a capitulării ETA… calota glaciară s-a subţiat cu douăzeci milimetri…

Depăşit de evenimente, Gică se hotărî să închidă televizorul.