Foştii democrat liberali Gabriel Grigore şi Marius Spânu, pe vremuri aflaţi pe cai mari în politica ieşeană, unul viceprimar, celălalt deputat, au intrat de ceva timp într-un con de umbră de rău augur pentru cariera lor. Conştienţi de pericolul anonimatului care-i paşte, cei doi s-au întâlnit săptămâna trecută într-un local obscur al Iaşului, pentru a pune la cale o relansare comună.
Gabriel Grigore: Salut, Marius, ia loc. Cum a fost pe drum, te-a urmărit cineva?
Marius Spânu: Nu, dar oricum nu mă mai cunoaşte nimeni. Ai comandat deja ceva?
Două beri Azuga, la doi lei bucata. Trebuie să ne drămuim resursele de la bun început. Ai grijă cum o bei, e cam caldă şi o să te umpli de acid.
Nu-i nimic, am nevoie de acid ca de aer. Doar ştii ce acidulat eram pe vremuri, cum îmi sărea muştarul din orice. Ce instrucţie făceam cu moderatorii pe platourile de televiziune!
Da, păi aşa te vreau şi acum. Incisiv, rău a’ dracului. Dacă lansăm noua noastră formaţiune politică, avem nevoie de o voce puternică, un om cu personalitate, aşa, ca tine. Hai, mai dai o bere?
Sigur, dar hai să încercăm ceva periculos. Să trecem la Golden Brau, ce zici?
Foarte tare! Îmi place îndrăzneala ta. Aşa cum spuneam, tu vei fi omul de la înaintare, iar eu eminenţa cenuşie a partidului. Ştii, am harul de a face lumea să creadă că mă gândesc la ceva profund, dar de fapt încerc să-mi aduc aminte dacă am încuiat uşa când am plecat de-acasă.
Asta îmi place la tine: că eşti sincer. Stau şi mă întreb câteodată, cu atâtea calităţi pe care le avem, cum de am ajuns la fundul sacului?
Măi, nu ştiu. Bine, tu te-ai luat în beţe cu Băsescu, şi te-a trecut pe linie moartă. Dar eu? Eu, care eram un viceprimar de viitor, pe cine am supărat? Nu deranjam pe nimeni, veneam, plecam de la birou, nu mişcam o hârtie.
Lumea e rea, e clar. Aşa că hai să batem palma pentru noul nostru partid. Până la statut, să ne gândim la o denumire, ce zici? Înc-o bere!
Eu ştiu? Să-i spunem Înc-o bere? Nu e cam imperativ?
Nu, nu, eu mai voiam o bere. Acu’, că am prins curaj, m-aş arunca la un Ciuc!
Eşti nebun? Deja cheltuim toţi banii de cotizaţie.
Nu-mi pasă! Nu înţelegi că, încet, încet, ne revenim? La ce altceva ne pricepeam noi cel mai bine când eram în PDL? Ia adu-ţi aminte.
La cheltuit banii din cotizaţii?
Aşa te vreau, bătrâne! E clar, suntem din nou în biznis. Lasă Ciucul, am redevenit boieri, ce naiba! Să bem ceva aristocratic. Băiete, o Frâncuşă!
