Dacă tot a fost sărbătoare, hramul Sfintei Marii adică, ne-am gândit să vă ajutăm cu câteva sfaturi astrologice legate de petreceri. Nu vrem să vă spunem ce trebuie să faceţi când aveţi chef de paranghelie, nici cum vă dregeţi după un păcat bahic, ci doar să vă batem pe umăr, amical şi părinteşte, după ce aţi întrecut zdravăn măsura şi aţi făcut febră musculară tot ducând paharele la gură.

Berbec. Oameni înfocaţi, le plac băuturile tari. Rachiuri, mai pe româneşte. Dacă vreţi  o variantă străină, alegeţi vodcă, whiskey, schnaps ori vişinăţuri sau ale băuturi înfocate şi gradate. Mult grade  şi substanţial turnate în pahare. Nu beau vin, nu-l stricaţi pe nepricepuţi. Stingeţi cu orice vreţi, dar amorsaţi cu rachiuri. Ca remediu clasic pentru durerile de cap, încercţi un rom. Jamaica ar fi bun, dar merge unul şi la Pufoaica Ruptă, pe colţ, dacă nu staţi bine cu barul de acasă.

Taurii vor sânge. Tăuroaicele, la fel. Sangria, să curgă şi să înece pocalele, să intoxice ficatul şi să dea tremurici a doua zi pe motiv că-i băutură contrafăcută. Doar nu vă închipuiţi că la 10 lei kila găsiţi ceva de calitate. I-o fi zicând ei băutură după reţetă spaniolă, dar pe etichetă scrie clar: produs cu aromă de vin. Restul, chimicale roşii ca sângele ce zvâcneşte în tâmple.

Gemeni. Se ştie că ei se plictisesc mereu. Şi să aştepte să le umpli paharul, şi să-l dai peste gât. Cin-cin şi gata! Ce mai aştepţi? Vin, bere, chestii slabe, dar de pileală să fie, că altfel nu merge discursul mincinos şi nici bancurile răsuflate. A doua zi nu te chinui cu moare de varză. Oricum se preface că-i vrednic, chiar dacă are nevoie de mii de sisteme inerţiale care să-i dea siguranţa că-i pe pământ. În rest, pluteşte mahmur şi ferice.

Racul îşi doreşte tandreţe. El va mângîia butelca din priviri, îi va dedica stihuri furate de la alţii, va trăi experienţe senzoriale unice şi va înghiţi în sec până la un maximum de salivaţie ce-i va aduce pofta de o beţie straşnică, asemănătoare dipsomaniei. Când nu înghite hulpav şi pe fugă, soarbe lent şi cu ochii lăcrimoşi. Apă să lase, că de vodcă nu duce grijă. Sensibili ca şi Luna sub care s-au născut, ar da totul pe-o canistră care să le stingă emoţiile ce le macină dharma şi le încarcă straşnic karma.

Leii vor vin. Alb şi aromat. Onctuos ca şi privirile lor. Poftesc mereu la Tămâioasă, dacă nu ar fi tentaţi de pudoarea Feteascăi ori de mimetismul Merlotului. Cavaler galant, te seduce şi te aruncă în şanţ. Nu are puterea să te care în spate până acasă. Lasă asta pe seama Nohanului, băiatul de cartier şi de viţă mai puţin nobilă, pe care te lasă să îl consumi cât vrei. Pe ruina ta şi a onoarei tale!

Fecioarele se ascund mereu. Nu ştii niciodată ce vor. Ba cochetează cu vinul când trebuie să dea bine în societate, ba trag rachiuri pe furiş, când sunt terminate de muncă şi de nervi. Uneori mai scapă şi la vadra cu apă, dar nu prea des, fiindcă nu le dă putere de muncă.

Balanţa e şăgalnică. Nu bea, dar nici nu duce la ureche. Băuturi light, dar multe şi destul de des. Oameni aduşi de vânt, au mereu gura uscată şi gâtlejul iască. Nu încercaţi cu sucuri, încleiază mucoasa şi dă iritaţii. Măcar o bere, care să le sfârâie pe gâtlej. O beau şi din pumni dacă n-aveţi pahare.

Scorpionii sunt atenţi la poşircă. Firi elevate, au făcut suficientă şcoală oenologică în Franţa cât să-şi spună cât vor câştiga pe seama poftelor noastre neostoite. Gustă şi ei un pahar, după ce l-am plătit noi. Dacă nu ne place, ne aduc altul. E inclus în nota de degustare. În rest, otrăvuri, că altfel se sufocă.

Săgetătorii nu beau. Nuuu! Ei duc la ureche atunci când nu mai nimeresc orificiul bucal. Oameni sfătoşi, cu moravul în sânge, urăsc halena alcoolică şi mersul împleticit. Ca urmare, vor investi furiile într-o firmă de apă de gură şi de proteze pentru beţivani. Cu profitul înmiit îşi vor deschide o cramă pe meleaguri unde sunt măcar două recolte pe an. Să ştie de ce bat drumul!

Capricornii sunt laboranţii perfecţi. Ei vor socoti câte picături de licoare bahică şi-a strecurat fiecare prin prelingere pe vălul palatin. Ca la orice degustare, vinul trebuie molfăit, plescăit, mestecat, amestecat, apoi înghiţit. În cantităţi mari există pericolul regurgitării, pericol pentru care vor semna poliţe de asigurare. Doar ei nu cheltuiesc bani de pomană ca să vină vreun fraier să le facă mizerie prin preajmă.

Vărsătorii stăpânesc marea cunoaştere. Lor le va fi greu să se decidă asupra soiurilor aduse la masă. Vin, bere, tării sau apă? Sucuri ori ceaiuri? Cafea şi ciubuc? Dar poate se împiedică şi se sprijină de cepul vreunui butoi. Atunci vor înţelege clar că nimic nu-i întâmplător şi că doar bunul Dumnezeu le-a proptit mâna pe canea şi gura pe pocal. A doua zi, musai o omletă cu murături! Ajută la propagarea altei hidratări!

Peştii ţin cheile beciurilor mănăstireşti. Unde-i cheie nu-i tocmeală. Nu contează că vinul are gust de doagă, că-i stătut ori are floare. Este licoare de la Domnul lăsată, aşa că trebuie cinstită şi descântată. Mult şi prost, nu are importanţă. Măsoară cu vadra paharele şi scurg pe gât damigenele în ideea că îşi vor onora Sinele Suprem. Oricum nimănui nu-i pasă!

Sfaturi de final? Algocalmin, limonadă pentru stările de greaţă şi plimbări cât mai multe în aer liber, ca să iasă mirosul de birt instalat în pori. Dacă nu reuşiţi, încercaţi să dregeţi mahmureala cu o bere, pe principiul clasic al homeopatiei — cui pe cui se scoate.

Plutonia Martinaş