Mulţumim Cătălin Ivan, Iulian Dascălu, Crin Antonescu!

Catalin Ivan

E clar că efectul verzei de Bruxelles asupra băieţilor noştri crescuţi cu mămăligă la Miroslava este unul net halucinogen! Altfel, nu s-ar explica ultima dumă cu care e ieşit pe piaţa presei libere Cătălin Ivan, parlamentar european şi copil de suflet (renegat!) de-al primarului pesedist Gheorghe Nichita. Auzi la el… Iaşul – capitală a sportului european! E drept, am avea noi ceva sportivi de calitate în sporturi de full contact, scrimă, canotaj, tir cu pistolul, popice şi, de ce nu, şah… dar asta nu e suficient ca să justifici nominalizarea Iaşului pentru un asemenea titlu. Ce vrea Cătălin e frumos, dar nu e de nasul nostru. Nu avem aeroport internaţional în adevăratul sens al cuvântului. Ma refer la unul pe care să aterizeze turişti şi suporteri, nu avem drumuri, nu avem stadion ca lumea, nu avem săli de sport, nu avem piscină olimpică. De bine ce a fost administrat Iaşul, chiar nu avem… nimic! Şi-atunci, ca-n bancul ăla cu mârţoaga ştirbă, scoasă la vânzare, la ce să candideze Iaşul la statutul de oraş european al sportului?! Păi, ca să ne facem de ruşine…

***

Mult mai potrivit pentru alocarea unui asemenea statut ar fi, după părerea mea, municipiul Piatra Neamţ, care arată foarte bine! Are trei ştranduri, piscină olimpică, piste de schi cu toată infrastructura specifică practicării sporturilor de iarnă şi încă multe altele. O fi el nea Ghiţă Ştefan, cam ghiolban de felul lui, dar uite că a reuşit să realizeze mai multe pentru nemţeni decât au făcut feţele noastre subţiri pentru ieşeni, care au adus Iaşul la statutul nemeritat de capitală europeană a fraierilor din România!

***

Iarăşi îmi amintesc relaţia nocivă pe care a putut-o avea Iulian Dascălu cu autorităţile locale din Iaşi. Actualul sediu central al sucursalei Iaşi a Bancpost trebuia să fie o piscină olimpică, pentru că aşa au gândit-o proiectanţii de pe vremea împuşcatului. Uite că n-a mai fost! A apărut Dascălu care, cu banii de pe pantofii vânduţi la parterul de la Casa Modei şi un credit de la Bancpost, a cumpărat (doar el şi cu un fost director cu ochi albaştri de-al Bancpost ştie!) clădirea respectivă. A transformat-o din piscină olimpică în magazin de pantofi, apoi a vândut-o… tot la Bancpost! Şi, uite-aşa, a rămas Iaşul fără piscină olimpică, deci şi fără înotători de performanţă. Başca, tot cu concursul autorităţilor locale, a desfiinţat şi fostul ştrand de sub Palat, înlocuindu-l cu o caricatură de ştrand în care nu te poţi bălăci, pentru că e prea multă lume acolo. Mulţumim, Julius Mall!

***

Îmi mai amintesc de o altă relaţie nocivă pentru sportul ieşean de performanţă. Cea dintre Crin Antonescu (preşedinte PNL) şi Cristi Maftei (finul lui de cununie) care, încă de pe vremea când era ministru la Tineret şi Sport, l-a procopsit pe acesta cu baza sportivă de canotaj de la Dorobanţ. Evident că nu s-a făcut nimic acolo şi ne mai mirăm că (scuzaţi cacofonia) canotoarele noastre nu mai au unde se antrena!

***

Cătăline, trezeşte-te! Dă-ţi cu apă pe faţă şi vino şi tu cu nişte idei mai bune pentru ieşeni, dacă tot vrei să faci ceva! Cât despre noi, rezidenţii Capitalei Europene a Prostiei, ne vom mulţumi cu ce avem. La urma urmei, ne-am făcut-o cu mâna noastră!