Desigur, toţi ştim că istoria, fie şi cea recentă, nu se scrie şi nu se judecă la condiţionalul optativ. Şi totuşi, fiind vorba de supoziţiile şi conexiunile unor scenarii posibile, dacă nu probabile, ne putem întreba „Ce ar fi fost dacă?…”

În alegerile locale din 2008, la Iaşi, situaţia se prezintă astfel:

Primăria Iaşi este câştigată de candidatul PD-L, Dumitru Oprea, care-l surclasează în turul II pe candidatul PSD Gheorghe Nichita, în urma unei campanii extrem de suburbane, care a scârbit profund electoratul. Consiliul local este dominat de PDL, cu 12 mandate, PSD – 11 mandate şi PNL, cu doar 4 mandate; pe cale de consecinţă, cei doi viceprimari sunt Gabriel Grigore – PD-L şi Gheorghe Nichita, PSD, care oscilează în a reveni director la fostul RAJAC, în postul din care suspendase temporar, post ţinut cald de directorul Ioan Toma.

Consiliul judeţean este în mod similar portocalizat: preşedintele CJ Iaşi a fost desemnat candidatul PD-L, Dan Cârlan, care l-a devansat cu puţin pe candidatul PSD, Constantin Simirad; consiliul este dominat de cele 13 mandate ale PDL, 13 mandate ale PSD şi cele 10 mandate ale PNL. Cei doi vicepreşedinţi au fost desemnaţi din partea PSD – Constantin Simirad, şi PNL- Victor Chirilă.

După alegerile parlamentare, câştigate de PSD, acesta a realizat o coaliţie cu PNL, UDMR şi minorităţi, premierul desemnat de către noul Preşedinte Mircea Geoană fiind Klaus Johannis, primarul Sibiului. În dimensiune locală, la nivel de judeţ şi municipiu, se realizează majorităţi PSD / PNL, care izolează şi blochează practic puterea de decizie a liderilor PD-L, preşedintele de CJ Dan Cârlan, şi primarul Dumitru Oprea. Blocajul instituţional, în pofida schimbărilor de culoare politică, se dovedeşte din nou de neclintit şi la fel de păgubos pentru interesele publice ale judeţului şi municipiului.

Noul primar solicită un control de fond al Curţii de Conturi în Primărie, pe fondul unor suspiciuni legate de gestionarea bugetului local de către fostul executiv Gheorghe Nichita şi, mai ales, de scandalul imobiliar Palas, pe fondul concluziilor rezultate din ancheta DNA, recent finalizată; de asemenea,  noul preşedinte al CJ Iaşi solicită aceleaşi instituţii un control amplu legat de activitatea RAJAC, încă din timpul directoratului Nichita, dar solicitând clarificări şi asupra subiectului Aeroportul Iaşi, iniţiat în perioada preşedintelui Lucian Flaişer, fost PSD acum PD-L, sacrificabil. Prefectul apolitic numit de Guvernul Johannis, Victorel Lupu, în contul filiaţiei şi relaţiilor cu lideri locali ai PSD, blochează aceste controale, determinând în schimb anchete similare la Universitatea “Al. I. Cuza” din perioada rectoratului Oprea, fiind totodată repuse în termen dosarele Lynx – Poli Iaşi şi cel al creditului Bancorex contractat dolosiv de actualul preşedinte al CJ Iaşi, Dan Cârlan. La nivelul direcţiilor deconcentrate, acestea funcţionează tot cu trei rânduri de directori, o parte din vremea Guvernului Tăriceanu, repuşi în funcţie de Justiţie, un alt rând nominalizaţi de Preşedinte şi Primar din PD-L şi o serie finală, nominalizaţi din PSD de prefectul apolitic Lupu.

Ce ar fi fost dacă?…

Păi ce să fie? Nu ar fi fost nici o diferenţă faţă de realitatea de astăzi…