Aleşilor PSD
Se aud voci o mie,
Pe uliţa de la Mitropolie,
Cin’ să fie aşa gălăgios,
Pe pietonalul cel chetros?
Iaca-i grupul social-democrat,
Din Parlament venit cam ofticat,
Că USL-ul se risipi niţel,
Fiecare cu al lui purcel.
Iată, Iacoban e în frunte,
Adversarul să-şi înfrunte,
De când e şef la federaţie,
Are sânge-n instalaţie.
Mai uşor, vine din spate,
Specialistul în karate,
Costeluş cel dichisit,
Cu alura de chivernisit.
Din codrii Paşcaniului,
Iată şi legenda Iaşului,
Ăl mai longeviv primar de soi,
E chiar umbra lui Răţoi.

Cumpătat şi cu prestanţă,
Tare-n legi şi-n eleganţă,
Dom’ profesor Stanciu le dă lecţii,
Doar la cei ce au pretenţii.
La ora de bilanţ venit-au toţi,
Să pună treaba pe roţi,
Că după ce ieşi Iohannis şef de stat,
Liniştea s-a cam terminat.
Buldogul Blaga se trezi,
Şi prinse a mârâi,
Băgă PSD-ul în corzi,
De înlocui baroni cu lorzi.

Însă, vorba aia din popor,
“La trecutu-ţi mare, mare viitor”,
O învăţară pesediştii,
Şi apărură reformiştii.
Şi-atunci să te ţii schimbare,
De la mic până la mai mare,
Toţi vor trece prin congres,
Să vadă cine e de-ales.

Le dorim un an mai de ispravă
Să aibă realizări pe ţeavă,
Să aibă un an cu spor,
Pentru tot votantul din popor.
Ia mai mânaţi, măi flăcăi!

Pentru liberali
Trecurăm azi prin Podu Roş,
Unde liberalu’ se dă cocoş,
Dar dacă îi intri în ogradă,
Vei vedea că-i rost de sfadă.
Cu fuziunea democrată,
Se buluciră toţi deodată,
Să tragă partidul de hăţuri,
Nimeni nu se dă în lături.
Ba a mai venit şi Tomaşeschi,
Mai mult aşa, de sanchi,
Cu oleacă de mardeală,
Să spargă gaşca liberală.
Oprea-i depăşit de soartă,
Poţi să-l iei de toartă,
Şi să-l pui pe-o scenă mică,
Să facă pe Hopa Mitică.
De Miha Popa, nimic de spus,
Ne priveşte pe toţi de sus,
Şi ne scuipă într-o clipită,
Sămânţa de răsărită.
Noroc cu Varujanul senator,
Care-i mare scriitor,
Şi le întoarce din stilou,
Din ciocoiul vechi, face unul nou.
În rest, aglomeraţie mare,
Când e rost de adunare,
Dangă-i plasator de scaune,
Pentru marea uniune.
Dar ce ziceţi de Alexe,
Feisbucistul de poveste,
Scrie puţin şi vorbeşte la fel,
Activitatea nu i-a plăcut defel.

Însă grupu-i vesel şi vivace,
Îmbrăcat la patru ace,
Că la liberali, se ştie,
Imaginea înseamnă cuvinte o mie.
Cu Muraru ce-o mai fi,
Doar Iohannis poate-o şti,
Dar la cât vorbeşte neamţu’ sibian,
Mai îmbătrâneşti un an.

La noii liberali, acum,
Le urăm un an bun,
Să rămână în opoziţie,
Să facă exerciţii de dicţie.
Ia mai mânaţi, măi flăcăi!

Pentru parlamentari
Avem Mişcare Populară,
Care lesne se răspândi prin ţară,
La Iaşi, fu semănată pe-o Movilă,
Unde crescu cât o zambilă.

O fi Petrică om vânjos,
Dar e tare greu s-o iei de jos,
Mai ales când şefă-i Nuţi cea blondă,
Cu ifose de mare Giocondă.
Bogdănici fuse o vreme preşedinte,
Dar tot Nuţi a învăţat-o minte,
De i-a ieşit politica pe ochi,
Ca blestemul de deochi.
Acum, Petrică-i speranţa populară,
Dacă-i dat Băse afară,
Să aibă unde trage la Ieşi,
Când îl bate dorul de plăieşi.

Iar de-şi rupe mâna la bufet,
Băse poate fi şiret,
Şi să meargă la Ciuhodaru,
Fără să mai dea şi daru’.
Îi pune Ciuho atela pe loc,
Dintr-o doagă de poloboc,
Că e medic inventiv,
Cu şapte partide la activ.

Iar dacă prin preajmă e Vio Blăjuţ,
Poţi cădea din lac în puţ,
Că deputatul cu bărbuţă,
Îţi face mâna nou-nouţă.
Deşi e falimentar,
Are spital particular,
Îţi stinge orice durere,
Cu un dozator de bere.
Vio e lider la interpelări,
Vorbeşte în patru zări,
Dar degeaba ia cuvântul,
Nu-l ascultă nici pământul.

La cinema, în rândul patru,
Cine râde ca la teatru?
E Daniel Oajdea, cârciumarul,
Soarbe fiscul cu paharul.
Fiind băiet, păduri cutreiera,
Şi vânatul bracona,
I-a făcut presa cucui,
Şi şi-a pus puşca-n cui.
Chiar dacă şi-a pierdut fuleul
Oajdea şi-a păstrat tupeul,
Veşnic băgător de seamă,
Nu e bun nici de-o zeamă.
Ia mai mânaţi, măi flăcăi!

Urare de final
Iată anul se arată,
Mai că intră în poiată,
Şi le face ochi frumoşi
La toţi oamenii voioşi.

Urarea noastră toată,
E să aveţi masa bogată,
Belşug în suflet şi-n simţiri,
Căldură în inimi şi priviri.

Şi la anul să ne citiţi,
Cu ochii mari, boldiţi,
Căci numai Bârfa vă aduce în dar,
Vorba deşteaptă şi cu har.

La mulţi ani, cu sănătate!
Ia mai mânaţi, măi flăcăi!