După extazul intrării în Parlamentul României petrecută acum patru ani, senatorul Ionel Agrigoroaei a ajuns să trăiască agonia uşilor trântite în nas de către mai toate formaţiunile politice la care caută să se adăpostească. După ce PSD i-a respins în unanimitate cererea de a deveni măcar membru al partidului, au urmat refuzurile liberalilor şi chiar ale pemepiştilor, care nu şi-l doresc deloc să-l aibă printre ei pe „cel mai performant parlamentar român”. Văzând că este pe cale să devină al nimănui, Agrigoroaei şi-a întocmit un soi de scrisoare de recomandare pe care are de gând să o trimită tuturor partidelor, mai vechi sau mai noi, în speranţa că va fi acceptat pe listele de candidaţi.
“Bună ziua, stimaţi colegi din politica românească, mă numesc Ionel Agrigoroaei şi sunt un antreprenor, dublat, ba chiar triplat, de un parlamentar şi scriitor de succes. Încep cu această ultimă dimensiune a mea intelectuală, cea de prolific autor de cărţi de toate genurile care se caută pe piaţă. Prin intermediul lor, am încurajat oameni aflaţi în nevoie, precum diverşi parlamentari care au furat ca şi mine, dar care, citind cărticica mea, “Iar adevărul ne va face liberi”, au reuşit să treacă peste necazurile cătuşelor. Apoi am scris „Nu-ţi devora maestrul”, dedicată lui domnu’ Dan, maestrul meu, care a fost mâncat de mulţi de partea dorsală înainte şi după condamnare. Apoi, revenind la calitatea mea care-mi place cel mai mult, cea de om politic, vreau să vă spun că sunt un om foarte respectat în Etiopia şi Somalia, ţări în care am fost primit ca un rege, privit cu poftă chiar, mai ales după ce le-am decorat colibele miniştrilor de acolo cu nişte diplome prin care i-am făcut să creadă că sunt destinaţii turistice mondiale. Drept urmare, am primit binemeritatul titlu de Ambasador al turismului intercontinental şi spaţial, tridimensional şi polivalent, care-mi permite să circul fără viză chiar şi în Antarctica. Inutil să vă mai spun despre activitatea mea parlamentară din plan intern, unde am fost foarte fidel principiilor exprimate de către domnii Diaconescu, Vanghelie, Oprea, pe care nu i-am înşelat pe toţi deodată, ci pe rând. Ar fi multe de spus despre traiectoria mea de astru al politicii româneşti, dar sunt un om pragmatic şi nu îmi place să stau prea mult la discuţii. Prin urmare, vă zic direct: vreau să rămân în Parlament! Vine iarna, unde naiba să mă duc, la ce sobă să-mi încălzesc prestanţa de geniu al politicii, literaturii şi afacerilor? Daţi-mi, vă rog, un deget, că de restul mâinii mă ocup eu oleacă mai târziu!”.