#gallery-1 {
margin: auto;
}
#gallery-1 .gallery-item {
float: left;
margin-top: 10px;
text-align: center;
width: 33%;
}
#gallery-1 img {
border: 2px solid #cfcfcf;
}
#gallery-1 .gallery-caption {
margin-left: 0;
}

Pe Iulian Cazacu, mulţi îl cunosc „de-o viaţă“ ca reporter, fie că a lucrat în trustul Pro, fie la televiziunea publică, studioul Iaşi sau la Bucureşti.

Puţini îl ştiu, însă, ca un pasionat de motoare. Ceea ce a început ca un vis s-a transformat, în timp, într-un hobby, ridicat la grad de artă.

„Pasiunea pentru raliuri a apărut când aveam vreo 13-14 ani, iar la Iaşi se ţinea atunci o etapă de raliu din Campionatul Naţional. Am văzut Daciile «preparate», care făceau un zgomot puternic, dar şi piloţii care afişau o oarecare superioritate, de care îţi dădeai seama imediat dacă te uitai în ochii lor. Atunci m-au cucerit raliurile şi mi- am zis că aş vrea şi eu să ajung cândva un pilot.  Abia după 1990, am reuşit să particip la prima mea cursă, în calitate de copilot, cu fratelui meu. Nu ştiam prea multe despre ce trebuie să facă un copilot. Însă, am participat şi a fost o experienţă plăcută. În anii următori, am mai participat şi în calitate de pilot la raliuri tehnico-aplicative, destinate conducătorilor auto fără licenţă CNR. Am mai învăţat câte ceva, dar nu într-atât încât să pot spune că eram un sportiv adevărat, ci doar un amator“, îşi începe Iulian povestea.

Pe podium la debut

În lumea „adevărată“ a raliurilor, Iulian a intrat de-abia în 2006, prin intermediul actualului său coleg, Sorin Ivanschi. Acel an avea să fie, de altfel, şi cel mai bun din scurta sa carieră în Campioantul de Raliuri.

„Sorin Ivanschi m-a prezentat unui coleg de la Botoşani, Augustin Damian, care avea nevoie de un copilot. Am participat atunci împreună cu «Tinel» Damian la ultimul Raliu al Romăniei, organizat de Federaţia Română de Automobilism şi Karting. Am învăţat dictarea şi câteva trucuri pe care trebuie să le ştie un copilot, am învăţat regulametul de concurs şi o grămadă de lucruri mici, dar care contribuie la obţinerea unui rezultat bun. Acel raliu a însemnat şi cea mai mare performanţă pe care am obţinut-o până acum şi anume locul 1 la clasa N2 şi locul 2 la clasa N, cu un Logan «preparat» de Tinel“, îşi aminteşte cu plăcere Iulian.

„Nu poţi face sport auto fără un buget decent!“

Participarea în Campionatul Naţional de Raliuri (CNR) l-au convins pe Iulain că pe lângă talent, valoare şi experienţă, în acest sport ai nevoie de un buget pe măsură.

„Piedicile materiale îşi spun cuvintul la orice pas. Lipsa unui buget adecvat unei competiţii înfrânează performanţa. Pur şi simplu, nu poţi face sport auto fără un buget decent. Dacă la start sunt doar 47 de echipaje, câte au fost înregistrate la etapa de la Iaşi, şi nu 60-70, câte ar putea participa, este din cauza lipsei banilor. Sunt multe talente care nu ajung pe probele speciale pentru că nu au un buget pe măsura îndemânării lor. Nu poţi face sport auto fără un buget decent!“, ne spune Iulian cu o urmă de regret în glas.

„Maestrul“ Ivanschi

Pentru cei care îşi doresc să practice acest sport, trebuie să ştie în primul rând faptul că experienţa în raliuri se câştigă în ani buni. În plus, pentru a forma un echipaj în adevăratul sens al cuvântului ai nevoie de un coleg în care să ai încredere.

„Colegul meu de echipă, Sorin Ivanschi, «aleargă» de aproape 30 de ani şi a cunoscut foarte multe etape ale practicării acestui sport în România. Este un pilot experimentat şi am încredere în el, iar faptul că ne-am ales cu un abandon la etapa de la Iaşi, deşi teoretic eram pe podium, consider că a fost doar o întâmplare, ala cum sunt cu zecile în etapele de  raliuri.A fost un abandon tehnic, cauzat de suprasolicitarea motorului. Obiectivul nostru este acum participarea la Raliul Bacăului din luna octombrie, când am putea ataca un loc pe podium la Rally Sprint. Anul viitor, cine ştie, în funcţie de buget şi poate de implicarea comunităţii locale, vom putea visa la o participare mai consistentă în CNR şi, cine ştie, poate la un loc pe podium la finalul sezonului 2012“, conchide Iulian Cazacu.