Putem face chiar o nouă rubrică, una permanentă. Şi nu numai la UMF. Jurnal de şpagă în general. Că la noi la români, şpaga parcă a devenit un sport naţional. Cu ceva timp în urmă, când autorităţile luptau împotriva corupţiei, şi suntem convinşi că şi acum lucrează, se înfiinţase un site de internet anti şpagă. Se numea www.nudaşpagă.ro. Cum era de aşteptat, românul inventiv a şi replicat rapid: www.nuserezolva Punct. Era o glumă răspândită rapid. La fel ca şpaga.

S-a scumpit şpaga
Dar să revenim la şpaga noastră. Pardon. La şpaga de la UMF. Vă povesteam în numerele trecute cum se ia şpaga la UMF. Cel mai simplu, discret şi corect, dar fară chitanţă, este şpaga dată prin achiziţia, la suprapreţ desigur, a unor cărţi scoase de profesori. Drept exemplu era dată o profă care le cerea studenţilor aspiranţi la un post de asistent vreo 200 de lei pentru o carte de 5 lei. A scumpit şi ea şpaga. Fără nicio tristeţe în suflet a făcut recent anunţul în faţa studenţilor. Chiar săptămâna trecută le-a dat vestea cea neagră. Scoate o nouă carte care va fi ceva mai scumpă, gesticulându-le totodată studenţilor foşnetul bănuţilor. Păi bine, doamna profesoară. Ştim şi noi că vine vara. Că se apropie perioada concediilor. Că v-aţi săturat de România. Dar chiar trebuie să luaţi şi pielea de pe bieţii studenţi? Nu e cam mult? Mai ales pe timp de criză? Dar chiar aşa? Zău, că ne vine să dăm şi câteva detalii despre dumneavoastră. Ştim cam ce predaţi. Ştim că sunteţi doctor şi la Spiridon. Şi ca să fie treaba completă o să o spunem şi pe asta. Vă cheamă Julieta de la Munte. Dragi studenţi, aşteptăm în continuare destăinuirile voastre pentru a le posta în „Jurnalul de şpagă”.