„Bârfa de Iaşi” continuă dezvăluirile explozive din jurnalul unui om de afaceri local.

– Am văzut că băieţii ăştia din morărit şi panificaţie vor să dea lovitura cu nişte reţete de pâine de pe vremea lui Ceauşescu. Dacă voi vedea că or să scoată ceva bănuţi, m-aş băga şi eu în afacere. Aş tipări nişte cartele de pâine, fix formatul de pe timpurile lui Ceaşcă, şi le-aş vinde odată cu pâinea, aşa, ca suvenir. Nu scump, doar un leu bucata, cât un covrig uscat. Cred că voi face bani frumoşi cu chestia asta. La urma urmei, nostalgia costă, nene!

– Îl văd prin ziare pe Marian Berdan, patronul de la Electra, care devine tot mai prosper cu interfoanele lui. Acum le exportă şi prin ţările baltice, la poarta ruşilor. Şi când mă gândesc că avusesem şi eu ideea asta, încă de pe vremea când sunam la uşile vecinilor şi apoi mă ascundeam, făcând mişto de fraierii care deschideau şi priveau miraţi scara goală. Imaginasem un sistem prin care să sun simultan la douăzeci de apartamente. Ce fază ar fi fost, să vezi cum ies vreo douăzeci de gospodine pe scară, înjurând golanul care le strică somnul de frumuseţe! Dar, iată, dacă nu mi-am urmat visul, acum stau şi mă uit la alţii cum scot bani din sonerii de bloc.

– Eu nu ştiu cum de a reuşit Poşta Română să facă profit de 14 milioane de euro, când în sediile ei bate vântul şi nu găseşti decât babe venite să-şi ia pensia. Scrisori nu se mai trimit, timbre nu mai găseşti, banii se trimit acum prin bănci şi mai puţin prin mandat poştal, nimic nu îmi explică cum de au raportat ăştia profit de milioane de euro. Data viitoare mă înscriu şi eu la Crosul Poştaşilor, cine ştie, poate mă lipesc de vreunul şi ne deschidem o afacere, că se pare că au ceva bani prin tolbă, nu numai cupoane de şomaj.

– S-a terminat şi cu investiţia în fotbal făcută de Adrian Porumboiu. Societatea care administra echipa Vasluiului a intrat în insolvenţă, cu datorii de 150 de milioane de lei. Păi numai la mine avea o datorie de vreo 100.000 de parai, bani pe care-i împrumutasem lui Adi ca să-i plătească primele de joc lui Wesley pe un sezon întreg. Cred că mai degrabă m-aş duce la Wesley, în Copou, ca să recuperez banii, dar nu ştiu dacă brazilianul mai are ceva prin portofel. Păi cum să mai marce banul, dacă el nu marchează nici măcar golul.

– Am văzut o ştire pe site-ul AJOFM Iaşi care suna cam aşa: „Din totalul de 1.063 de posturi oferite spre ocupare, 356 se regăsesc în domeniul serviciilor.” Ia uite, dom’le, deci băieţii din servicii au nevoie de personal. Pe vremea când m-am angajat la ei, erau ceva mai discreţi, nu dădeau anunţuri aşa, pe net, în văzul lumii.