Autostrada Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș s-a transformat într-o adevărată Fata Morgana a investițiilor guvernamentale/europene. Ba o vezi în planurile de viitor ale mai marilor țării, ba dispare ca prin minune. Ba se lucrează la studii de fezabilitate, ba se renunță la proiectanți, pentru ca apoi, din nou, să apară ca prioritate la realizarea documentației tehnice. După ani de discuții fără absolut niciun rezultat concret, la acest început de an, Ministerul Transporturilor a anunțat că face din nou proiectul autostrăzii. Documentația ar trebui să fie gata în luna octombrie a acestui an.
Doar 700 kilometri
Istoria recentă ne demonstrează însă că ieșenii mai au ani buni până să poată traversa munții spre vest pe autostradă. Construcția de autostrăzi s-a dovedit până acum o sarcină aproape imposibilă pentru toate guvernele de după 1989. La mai bine de 26 de ani de la Revoluție, românii au la dispoziție mai puțin de 700 de kilometri de autostradă. Lipsa unor decizii clare asumate dincolo de o guvernare sau alta, lucrările prost executate, depășirea termenelor de execuție, costurile enorme de construcție au făcut ca în 2015, România să ajungă la performanța de a închide autostrăzi la doar câteva luni de la inaugurare din cauza fisurilor apărute. În același timp, folosind aceleași fonduri europene disponibile și României, Polonia a reușit în doar câțiva ani să dea în folosință peste 1.500 kilometri de autostrăzi și drumuri expres. La o privire mai atentă asupra țărilor europene, putem observa că țara noastră se clasează pe ultimele locuri în ceea ce privește autostrăzile, indiferent de criteriul de comparație ales, raportat la populație sau suprafață. Ca număr de kilometri de autostradă, România se poate compara cu țări precum Cuba (654 km), Pakistan (707 km), Madagascar (714 km) sau Vietnam (758 km).
Stăm prost de tot
În ceea ce privește densitatea rețelei de autostrăzi în țările UE, mai prost decât România stau doar ţările nordice, din motive de climă şi relief. România are acum 3 metri la fiecare kilometru pătrat de teritoriu, față de doar 2 metri/km pătrat în Finlanda. În rest, România nu se poate compara nici cu Bulgaria, care are 6 m/km2. Prin comparație, Ungaria are 15m/km2, Slovacia are 12 m/km2, Cehia are 13, iar Grecia 14 m/km2. Olanda este cea mai dezvoltată țară din Europa ca infrastructură, cu o densitate a rețelei de autostrăzi de 74 m/km2, urmată de Belgia cu 58 m/km2.
Fabuloasa Germanie
În 1940, Germania beneficia deja de mai mult de 3.700 de kilometri de autostrăzi. Chiar dacă o parte importantă a fost distrusă în timpul războiului, după încheierea conflagraţiei mondiale, şoselele existente au fost reparate. Tot Germania se poate lăuda cu cea mai lungă autostradă din Europa. Bundesautobahn 7 are 963 km și împarte ţara, de la nord la sud, în două jumătăţi aproape simetrice. Şoseaua începe în Ellund, Handewitt, în landul Schleswig-Hosltein, la graniţa cu Danemarca. De la Flensburg şi până la Hamburg, autostrada urmează Ochsenweg un vechi drum comercial din Epoca Bronzului, care pornea din zona în care astăzi se află oraşul danez Viborg. Şoseaua trece apoi pe sub râul Elba, prin patru tuneluri paralele. În prezent Germania are o rețea de aproape 13.000 km de autostrăzi.
Modelul Poloniei
În 2007, situaţia infrastructurii rutiere a Poloniei era cu mult în urma altor ţări din Uniunea Europeană. Țara avea doar 300 de kilometri de autostradă şi 700 de kilometri de drumuri expres, în ciuda dimensiunii sale considerabile. Prin urmare, nu mai puţin de 10 de miliarde de euro au fost alocate construirii unei structuri de autostrăzi şi drumuri expres. Din 2007 și până în 2014, în Polonia au fost construiți 1.500 de km de autostradă şi drumuri expres, iar densitatea reţelei rutiere a crescut de două ori.
Polonia a reușit și câteva lucruri care românilor le par imposibile. În ultimii 10 ani, doar 25% dintre proiectele companiei poloneze de drumuri nu au fost finalizate în termenul stabilit, iar întârzierea medie a fost, potrivit unui raport al Curţii Europene de Audit, de doar 2,7 luni. Prin comparație, în Germania aceste întârzieri sunt în medie de 7 luni, iar în Grecia de mai mult de un an, arată acelaşi raport al instituţiei europene.
+ 54% în Slovacia
O altă țară de la care România ar putea învăța este Slovacia. Aceasta a reușit să suplimenteze infrastructura de autostrăzi și drumuri expres cu 54% în perioada 2007 – 2014. Astfel, în șapte ani, s-a ajuns de la aproximativ 440 km, la aproximativ 680 km. Slovacia a contractat întreaga sumă de 1,7 miliarde de euro din fonduri europene alocată construcţiei de infrastructură rutieră.
Clasamentul țărilor după numărul de kilometri de autostradă, drum expres
- China – 112.000 km
- SUA – 77.000 km
- Spania – 16.600 km
- Mexic – 15.000 km
- Germania – 13.000 km
- Franța – 12.000 km
- Brazilia – 11.000 km
- Japonia – 8.000 km
- Italia – 6.700 km
- Canada – 6.500 km
Clasamentul țărilor europene după densitatea rețelei de autostrăzi
- Olanda – 74m/km pătrat
- Belgia – 58m/km pătrat
- Germania – 36 m/km pătrat
- Portugalia – 33 m/km pătrat
- Spania – 32m/km pătrat
