Acum vreo zece ani, când România stătea să intre în Uniunea Europeană și imediat după aceea, adică înainte să vină banii europeni serioși, printre primăriile din țară se răspândise o adevărată epidemie de creditare. Economia duduia, banii veneau la bugetele locale, așa că toată lumea se împrumuta. Românii făceau credit pentru casă sau televizor, primăriile făceau și ele credite, pentru a rezolva diversele probleme locale stringente. Iar una din cele mai grave probleme era infrastructura rutieră. Anii lungi de tranziție făcuseră ca banii alocați lucrărilor publice să fie extrem de puțini, iar creditul părea cea mai potrivită metodă de a mobiliza bani mulți deodată. În fond, dacă economia merge, înseamnă că vom avea bani de rate, nu? Așa că cele mai importante primării, gen Timișoara, Cluj-Napoca și chiar Iașul, s-au împrumutat. La noi, a fost creditul Dexia. Dar aceeași bancă a dat credite și la Târgu Mureș, Suceava sau la Consiliul Județean Alba. În procent de vreo 60%, banii au mers, la noi și la alții, în asfaltări.

Bani pentru distracție
S-a zis la momentul respectiv că nu este economic să bagi bani împrumutați pe 20 de ani în asfalt care rezistă doar cinci ani, dar ceva tot trebuia făcut cu gropile care împânzeau toate orașele țării. Și așa, atunci când au venit banii europeni, după 2008-2009, primăriile orașelor mari s-au trezit cu o grămadă de bani pe care trebuiau să-i cheltuiască repede. Iar să fie băgați toți în asfalt era imposibil. Nici timp nu era destul, nici nu se putea ucide complet traficul. Și așa, primăriile au devenit investitori în domenii rezervate până atunci privaților: distracțiile. Vom vorbi în continuare despre câteva astfel de proiecte. Este încă prea devreme să tragem linia și să aplaudăm reușita sau să înjurăm eșecul. Doar timpul va arăta dacă investițiile municipale într-un domeniu atât de delicat au fost inspirate.

Nufărul din Oradea
Oradea este cunoscută în România pentru faptul că beneficiază de o climă cu totul deosebită. Faptul este valabil pentru toată Crișana, aflată sub influența curenților de aer umed și cald venind dinspre Atlantic și Marea Mediterană, iar izvoarele termale transformă zona aproape în ceva subtropical. Aici găsești și castani comestibili, și smochini și celebrele drețe. Nufărul termal, cum i se spune ceva mai științific. Nymphaea lotus var. termalis, pe numele său și mai științific. Seamănă cu nufărul din Deltă și face parte din aceeași familie, dar e o plantă endemică. O găsești doar aici. De la ea și de la izvoarele de apă termală le-a venit ideea orădenilor să construiască un aquapark, numit chiar „Nymphaea” (foto sus). Când ai apă caldă la discreție, e la mintea cocoșului să o și folosești. Orădenii au desființat ștrandul și l-au transformat într-un complex capabil să rivalizeze cu facilitățile similare construite de unguri în Szeged sau Hajdúszoboszló. Normal. De ce să se ducă orădenii în orașul ăla cu nume imposibil, când pot veni ungurii la noi să-și cheltuiască forinții?

Utilat ca la carte
Aquapark Nymphaea ocupă o suprafață de 7 hectare, pe care se găsesc 10 tobogane acvatice, 15 bazine acoperite sau în aer liber, saune, saloane de masaj, baie turcească, terenuri de sport, restaurante și tot ce îți mai poți imagina într-un astfel de complex. Zona de spa conține un tepidarium, adică o baie tip roman, o saună finlandeză, una cu infraroșu, una pentru aromaterapie, alta rusească, o salină și o cameră cu gheață. Baia turcească înseamnă bazine cu apă geotermală, cabină cu aburi, zonă de relaxare și cameră de masaj. Bazinele din complex sunt amenajate tematic, iar toboganele nu seamănă unul cu celălalt. În cele două băi cu jacuzzi încap 15, respectiv 22 de oameni. În zona Wellness ai la dispoziție un cabinet de estetică dentară, un salon de înfrumusețare, un cabinet de tratament naturist, patru cabinete de tratamente acvative, 7 cabinete de masaj și încă două camere jacuzzi VIP. Dacă te-ai săturat de bălăceală, ai la dispoziție patru terenuri de tenis cu piciorul, un teren multifuncțional și două terenuri de volei.

Masaj cu ciocolată
Costul întregului ansamblu s-a ridicat la 88 milioane de lei, iar Primăria orădeană pare hotărâtă să-și scoată banii. Ca urmare, Aquapark Nymphaea este deschis zilnic timp de 12 ore. În complex pot intra concomitent 2.000 de oameni, iar scutiți de plata biletului sunt doar copiii sub trei ani. Intrarea costă între 25 și 50 de lei, în funcție de cât vrei să stai. Cel mai mic preț e pentru trei ore. În schimbul banilor primești o brățară tip ceas, folosită atât pentru cronometrarea vizitei, cât și ca portofel. Fiecare minut stat peste cele trei ore pentru care ai plătit 25 de lei de costă 20 de bani, așa că vă recomandăm biletul de 50 de lei, pentru petrecerea întregii zile. A, banii plătiți la intrare sunt doar pentru intrare. Fiecare facilitate folosită înseamnă alți bani, deci trebuie să-ți încarci brățara cu credit. Înăuntru nu se acceptă nici bani, nici card. Intrarea la spa te mai costă 10 lei. Biletul la baia turcească, alți 20 de lei. O ședință de masaj thailandez, minim 40 de lei, iar un masaj cu ciocolată, că există și așa ceva, alți 80 de lei. Închirierea terenului de fotbal e 120 de lei pe oră, iar o masă de biliard, 7 lei pe oră. Plătești și prosoapele: 30 de lei garanția și 10 lei chiria. Dacă pierzi brățara de intrare, mai scoți 30 de lei. Și tot așa. Dacă intri cu mai puțin de 500 de lei în Aquapark, ieși repede.

80 milioane lei
Pe o idee similară cu a Oradei a mers și Craiova Maxima a Olguței Vasilescu. Fără a avea însă condițiile naturale ale Oradei. Proiectul Waterpark Tineretului a trecut prin aceleași peripeții ca orice altă lucrare publică importantă. Licitații contestate, întârzieri ale lucrărilor, o anchetă DNA și tot așa. Trebuia să fie gata în decembrie anul trecut. În martie s-a anunțat că e pe cale să fie deschis. Pe urmă, termenul s-a mutat succesiv în aprilie, mai, iunie și iulie. Acum se fac încă probe de apă. Un craiovean mai hâtru zicea că va fi deschis la timp pentru a fi folosit ca patinoar. Probabil abia la vară va putea fi folosit, pentru că noul termen stabilit pentru finalizare este aprilie 2017. În cifre, parcul acvatic înseamnă 5 hectare și peste 80 milioane lei ca investiție. Craiovenii au avut bafta ca pentru costurile suplimentare neeligibile să beneficieze și de sprijin guvernamental. De, Olguța e o femeie simpatică și simpatizată la București.

Și iarna
Când va fi terminat, Water Park Tineretului va consta într-un lac cu o insulă legată de maluri prin poduri, un bazin semiolimpic, două bazine de aterizare pentru cele 5 tobogane acvatice, o zonă de relaxare la etaj, saună și centru spa la demisol. Bazinele acoperite vor putea fi folosite și iarna. Astea, în zona interioară a complexului. În zona exterioară va fi dat în folosință un bazin olimpic, un bazin cu valuri, o piscină tematică și una în formă de corabie de pirați, un râu lent care va da ocol obiectivelor, o zonă de aterizare de la un turn cu 5 tobogane. Un teren de fotbal pe nisip și unul de volei tot pe nisip, ambele cu nocturnă vor completa posibilitățile de relaxare.

Gata anul viitor
Ce nu au luat în calcul craiovenii când au lansat proiectul a fost amplasamentul parcului: în apropierea gropii de gunoi a municipiului. Mă rog, nu e gard în gard cu vărsătoarea, dar când bate vântul dintr-acolo nu e prea amuzant. O soluție găsită este plantarea de copaci cu creștere rapidă, Paulownia. O altă soluție ar fi să modernizeze groapa. Mă rog, problema lor. Tarifele vor fi comparabile cu cele de la Oradea, dacă nu chiar mai mari. UE impune un prag de rentabilitate. La cele 221.000 de persoane cât se estimează că vor frecventa parcul, un preț mediu de 42 de lei de persoană este obligatoriu pentru a asigura profitul. Oricum, până va fi deschis aquapark-ul primăriei, craiovenii au la dispoziție lângă șoseaua de centură un complex privat de aceeași natură: PlusAqua. Prețul minim de acces este de 29,5 lei, oferind dreptul de a sta în complex timp de două ore. Un abonament nelimitat pe un an ajunge la 3.299 de lei.

Și la Botoșani
Lângă Ardeal și Țara Românească, și Moldova vine cu propriu proiect de aquapark municipal. Despre cel de la Roman am mai vorbit, așa că nu-l mai menționăm. Am vorbit și de complexul Cornișa de la Botoșani, dar vom mai aduce vorba de el puțin. Acum vreo patru luni ziceam că botoșănenii mai au puțin și-l inaugurează. Tot puțin mai au și acum, pentru că și la ei s-a întârziat proiectul în așa hal, că a ajuns să fie terminat pe banii primăriei, după ce municipalitatea a și fost penalizată de vreo două ori pe tema asta. În total, ar fi vorba de o investiție de 88 milioane lei, comparabilă cu cele două proiecte deja menționate.

Piscină și patinoar
Dotările sunt sau mai exact vor fi, pe măsură: bazine de înot dintre care unul olimpic, tobogane acvatice, trambuline, bazin de hidroterapie, bazin de hidromasaj, un râu pentru rafting și altele. Firește, nu lipsesc terenurile de tenis de câmp sau baschet și nici pistele de biciclete și patinaj pe role. Prudenți, botoșănenii au inclus și dotări pentru a putea folosi baza de agrement și iarna, prin terenurile de patinaj pe gheață sau hochei. Ultimul termen de dare în folosință este luna octombrie. Deocamdată, au început să fie angajați cei care vor lucra la casierie și în administrarea parcului. Și s-au stabilit viitoarele tarife. Accesul la piscina interioară va fi de 15 sau 30 de lei, în funcție de zi. La piscina exterioară, tariful va fi de 15, respectiv 20 de lei, în acești bani intrând și accesul la toboganele acvatice. La patinoar, tariful va fi de zece lei, iar la râu, 40 de lei sau 80 de lei în weekend. Accesul la terenurile de sport va fi cuprins între 20 și 50 de lei în funcție de zile și intervalul orar. Așteptăm deschiderea. Cât de curând, facem un drum pe-acolo și venim și cu poze.