Tradiţionala pomană, adaptată mai modern sub titlul de „mocangeală”, a fost legalizată zilele astea, la Iaşi.

După mocangeala cu iz electoral, direcţionată numai către bătrânet, prin „libere“ la munte şi mare, pe tramvaie ca să nu mai încurce pe trotuare, acu’ mocangeala se găseşte şi la brutării.

Un frământător de-al nostru, pierdut câţiva ani prin Orientul Îndepărtat, şi-a deschis de curând o brutărie cu nume ce aminteşte de saga Tai-Pan, iar cel mai bun marketing pentru a-şi vine produsele este să dea câteva firmituri, cum altfel decât moca?

„Vino cu această scrisoare la magazinul San Pan, spune parola «Mmmm… ce pâine bună!»” vânzătoarei şi primeşti pe loc un covrigel sau un colăcel bonus”, aruncă nada frământătorul prin intermediul unei scrisori aruncate în cutiile poştale.

Aşteptăm cu interes mocangeala la alte produse precum pulpiţe şi piept de puicuţe.  Cum ar suna o reclamă de genu’: „Mmmm, ce bună-i tipa asta!” Şi ea, ţop în poală!