Cică moș Primirad a dat, în ajun de moș Nicolae, o raită de control pe la primăria unde s-a lăfăit vro trei mandate. Cadoul oficial pentru șefălăii din palatul Roznovanu, ar fi fost ultima producție literară a scriitorului din el. Acuma, la suprafață poate e carte, dar pe din dos s-ar putea să fie secure. Unii zic că s-a dus să îngroape toporul pe care l-a învârtit deasupra capului cînd stătea călare pe județul nostru complet nemișcat. Nemișcat și județul, și călărețul. Nici dacă și-a anunțat vizita nu știm, că moșului îi place să fie imprevizibil. Cât a stat în antecamera primarului, însă, și-a mai citit o dată cartea ca să-și amintească subiectul, introducerea, cuprinsul și încheierea. După ce a închis și ultima copertă, hopa, secretara îi zice: Domnul Primirad, șefu’ nu e, n-ați vrut să mă ascultați, e plecat de alaltăieri și vine poimâine, dumneavoastră ați insistat să stați pe canapea, eu v-am lăsat că sunteți om în vârstă, dar au trecut orele și, iaca, primăria se închide, că e ora 16:00, gata programul. Eu zic să nu încercați și poimâine să veniți, continuă secretara, că e sâmbătă, zi liberă, chiar nu găsiți pe nimeni. Acuma, să nu zică cineva că suntem cârcotași, dar decât imprevizibil și cu timpul pierdut, mai bine anunțat și să te preia măcar vicele, că-i și el băiat cu carte și știe să aprecieze un volum de proză scris cu propria măiestrie de exact omul care l-a adus în primărie. Na, c-a dat cu rimă!

Primirad întâiul