Dacă în ceea ce priveşte reprezentarea la nivel de ambasador la Bucureşti mai sunt probleme, prezenţa americană la nivel culinar în România este una cât se poate de consistentă, mai ales la Iaşi. Ambasada gastronomică americană de la Iaşi ocupă un loc strategic denumit Little Texas, fiind condusă de Dan Fiterman, recunoscut mai ales prin investiţiile medicale reunite sub titulatura Arcadia. În contextul aniversării Zilei Americii, pe 4 iulie, Dan Fiterman a primit vizita lui Richard Barbeque, ataşat culinar pe lângă ambasada SUA la Bucureşti.

Richard Barbeque: Hello, dear friend Danny, ce mai faci?
Dan Fiterman: Welcome, mister Barbeque! Ce să fac, sunt în pline pregătiri pentru celebrarea zilei de 4 iulie. Abia am terminat harta exerciţiilor culinare care vor fi desfăşurate astăzi în cadrul operaţiunii Freedom Calories.

Foarte bună treabă! Arată-mi şi mie planul, sunt curios. Sper că nu e top secret.
Nu, doar toppingul de îngheţată e secret. Haideţi să vă explic: mai întâi, amplasăm douăzeci de baterii de Chardonnay în punctele cheie ale câmpului de luptă. Apoi, trimitem în teren două divizii de Benedict Burger, pentru a crea o diversiune. Lumea să creadă: ah, doar burgeri la masă? Tipic american! Ei bine, după această manevră, lansăm salve de artilerie grea texană: Winchester Chicken Fingers şi Longhorn Platter.

Wow, super tare! Îmi aduci aminte de vremurile când o carabină Winchester chiar însemna ceva în Texas!
Staţi, că încă n-am terminat. După asaltul texan, vin cu o cavalerie uşoară, mexicană. Fajita, Tacos şi Burrito, cei trei care au speriat Vestul, nu vor lipsi din primele rânduri ale trupelor noastre de asediu. Ei bine, la final, după ce infanteria îşi va fi făcut treaba, arunc în luptă flota navală.

Cool, man! Ai şi puşcaşi marini?
Nu chiar. Dar să ştiţi că sunt la fel de eficace precum băieţii din United States Navy. Ei bine, vorbesc de trupele de elită ale vinurilor Little Texas, începând cu navele Basilescu, Budureasca şi terminând cu Segarcea. Sunt cele mai tari torpiloare pe care le deţin la această oră, având un randament de scufundare a inamicului sub masă de 100%.

Îmi place ce aud, Danny. Dar, totuşi, vom avea şi un mic spectacol la final, ceva artificii?
Evident, m-am gândit şi la show-ul necesar unei astfel de operaţiuni. Reţeta e simplă, dragă domnule Barbeque. Nota de plată! Crede-mă, reacţii mai explozive, colorate şi spectaculoase decât cele generate de citirea notei de plată, nu găseşti nici în bătalia de la Gettysburg!