Exhibiţionism fără voie în spitalele ieşene

Pentru unii medici, durerea în cur faţă de demnitatea pacientului este asemenea adălmaşului de după pârlirea porcului.

Găozarii, la „Parhon”

Pacienţii, aceste loaze fără drept de apel, îmbarcaţi ca nişte papiţoi pe scaunele din metal, furate parcă de prin tramvaie şi  dispuse de-a lungul coridoarelor interminabile de spitale, sunt folosiţi adesea pe post de cobai pentru frustrările, experienţele sau de multe ori, hazul doctorilor de la „Parhon“.

„Într-o seară am acuzat nişte dureri groaznice de rinichi. Am sunat Ambulanţa şi am ajuns la Parhon. A venit un medic, s-a uitat la mine ca prin apă şi mi-a comandat «Hainele jos!». M-am dezbrăcat, m-a pus să mă caţăr pe o masă cu faţa în jos, mi-a băgat un deget în cur şi a plecat. Timp de un sfert de oră am stat aşa, în aşteptare. Toţi care treceau pe acolo se uitau la mine ca la un ciudat. Într-un târziu, a venit o asistentă şi m-a întrebat ce fac acolo. I-am zis că doctoru’ tre’ să ştie şi de abia în momentul acela, întrebându-l pe doctor dacă pot să mă îmbrac, acela şi-a amintit de mine: «Aaa… da, să-şi tragă chiloţii pe el, dă-l dracu de bulangiu! Da’ ce, mă, acela chiar a stat în curu’ gol?»“, ne-a povestit un pacient cum a devenit obiectul de joacă al unui medic de la Parhon.

Plăcere nudă, la Urgenţe

Şi tot în aceeaşi notă a omului care vine să se trateze, să fie ajutat şi este umilit, un alt ieşean ne-a povestit cum tatăl său a fost plimbat în testiculele goale prin curtea Spitalului de Urgenţe din Copou, ziua în amiaza mare.

„Mi-am internat tatăl la Urgenţe şi, într-o dimineaţă, când m-am dus în vizită la el, nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Întins pe o targă cu rotile, tatăl meu era plimbat complet dezbrăcat,  precum Adam, prin curtea spitalului, în văzul tuturor oamenilor, femei, copii, bătrâni, care erau internaţi sau stăteau la consultaţii. Când i-am întrebat pe medici de ce-l umilesc aşa, mi-au spus: «Da’ ce rost avea să-l mai îmbrăcăm, dacă tot tre’ să se dezbrace la Radiografie. Oricum, în faţa morţii toţi suntem egali!»”.

Depinde, însă, cum te dispui, întins targă, relaxat de bani şi haine, sau în picioare, plin de bani şi dispreţ.