După reabilitarea Palatului Culturii, operaţiune care a durat opt ani, managerul Complexului Muzeal Moldova, Lăcrămioara Stratulat, a devenit o persoană foarte importantă a târgului. Atât de sus cocoţată pe turnurile Palatului, încât cu greu îi mai poate ajunge cineva la nasul de director al simbolului cultural ieşean. Dar mai multe despre ce face Lăcrămioara Stratulat în turnul de fildeş al Palatului, aflăm din jurnalul său personal.

• De câteva luni, trăiesc un adevărat coşmar. Au început să apară grupuri de turişti care se freacă toată ziua pe holuri şi în sălile de expoziţie. Uff, ce plăcut şi frumos a fost în ultimii opt ani, când nici naiba nu mă deranja din liniştea enigmatică a biroului meu directorial. Oare oamenii ăştia chiar nu au ce face acasă? Li s-a făcut aşa, deodată, de văzut nu ştiu ce ciubere şi oale de la secţia etnografică? Sau, gata, au devenit toţi mari pasionaţi de pianine mecanice şi ceasuri? Abia am reuşit să văruim ditamai clădirea şi deja îşi lipesc toţi degetele de pereţi, de parcă intră în poiata lor de la Scobinţi. Cred că voi mări preţurile la bilete, e prea mare balamucul cu turiştii ăştia. Păi, vorba aia, nici nu apuci să faci o restaurare a machiajului dimineaţa, că te trezeşti cu vizitatorul la uşă.
• Apropo de turişti, am întâlnit destui rătăciţi care intrau în Palat convinşi că acolo e Palasul. Toţi aveau cardurile pregătite şi-l întrebau pe portar unde sunt exponatele de la Zara şi H&M. Săracul om, ce să facă? I-a îndrumat şi el cât a putut. Le-a arătat nişte ii şi catrinţe de la secţia etnografică, asigurându-i că sunt originale, făcute pe plaiurile noastre, apoi i-a plimbat pe la muzeul de artă, să le prezinte plasmele cu Grigorescu şi Tonitza, în care talentul se manifestă într-o manieră foarte HD. După vreo jumătate de oră de bântuit prin palat, oamenii s-au prins că se află în locul nepotrivit, mai ales că soldaţii în armură de la secţia de istorie nu arătau deloc a manechine, iar din vasele de Cucuteni cu greu ai fi reuşit să mănânci un meniu complet de Mc Donald’s. Aşa că au plecat spre adevărata destinaţie de shopping, nu înainte de a promite, totuşi, că se vor întoarce atunci când vom avea şi noi ceva produse de firmă şi, eventual, ceva mai noi decât ce se purta în sezonul toamnă – iarnă a anului 576 D.C.