Ce divertisment de televiziune?! Ce Pro TV?! Ce Adrian Sârbu și management american?! Ce „MasterChef” și ale sale cifre amețitoare de rating și cotă de piață?! Ce prezentator charismatic de top, Răzvan nu-știu-cum, roacărul ăla bătrân, fără voce și fără pleată, potrivit într-un show TV ca un Dali pe pereții lui Ferdinand Stănescu?! Ce juriu de chef-zbiri: ăla gras, de respira greu, cu moacă de călău medieval, ăla slab, cu păr în cap și muscă în barbă, și ăla tinerel și grăsuț, cu cârlionți și iute la mânie?!
Nimic din toate acestea nu se compară, stimați telespectatori și simpatici gurmanzi, cu ce ne-a fost dat să vedem ochilor în prima zi de Paște, între ciorbă și friptură, la o televiziune din dulcele târg care, la fel ca toate celelalte posturi locale, nu poate fi decât un „lider de audiență” urmărit de „circa 70 de mii de persoane”. La o oră de maximă audiență – vă dați seama, în prima zi de Paște, pe la 11.00… – am putut urmări câteva dintre tinerele (în fine, cu unele excepții) speranțe ale politicii de Bahlui tăind morcov și țelină, învârtind cu polonicul în ciorbă, frământând la aluat, turnând kile de mirodenii peste friptura de miel și, desigur, vopsind ouă. E vorba de viceprimarii Mihai Chirica și Marius Dangă, de deputații PSD-iști Sorin Iacoban și Constantin Adăscăliței, de liberalul Anton Doboș și OTV-istul Viorel Blăjuț, care, dincolo de divergențele doctrinare și interesele ireconciliabile, „au intrat pentru o zi în același partid al bucătarilor”, după cum s-a exprimat talentata reporteriță.
Despre meniu numai de bine: drob, ciorbă și friptură de miel, salată de sfeclă roșie cu hrean, cozonac și pască, ouă fierte; nu insistăm, că încă nu ne-am revenit din sfânta indigestie pascală… Dar, dincolo de show-ul televizat altfel obișnuit pentru o perioadă în care se difuzează reportaje cu Elena Udrea croșetând, cu Gigi Becali mergând în coate pe partea… religioasă și cu Traian Băsescu lăcrimând la amintirea dimensiunilor „Biruinței”, nu putem să nu remarcăm câteva detalii semnificative.
Mai întâi, salutăm prezența junelui Dangă prin piețe, altfel un domeniu aflat în atribuțiile sale; nu putem decât să sperăm că, după vajnica excursie a liberalului printre tarabe, vom deveni nu numai „grânarul”, ba chiar și „solarul Europei”. Că tot vorbeam de viceprimar, să observăm primele semne de maturitate politică ale PSD-istului Mihai Chirica; după un debut cam forțat ca șef al social-democraților din dulcele târg, iată că vicele tehnocrat a descoperit, în sfârșit, virtuțile roșului, despre care a mărturisit cam așa: „E foarte bună culoarea. Eu zic că e o nuanță de roșu carmin foarte frumoasă”. În ceea ce îl privește pe deputatul de Țibănești Constantin Adăscăliței nu aveam nicio îndoială că, având centura neagră 4 Dan la karate, ar putea avea și măcar o jumătate de Dan în ken-do; a dovedit-o măiestria cu adevărat marțială cu care mânuia cuțitul de bucătărie atât la mărunțirea cepei, cât și pentru a sublinia, prin gesturi expresive, nemuritoarea cugetare gastronomică: „Sporul acesta nu ține doar de legumele pe care le punem, ci și de sufletul pe care îl pui”. Că Blăjuț umblă de obicei cu polonicul, ne așteptam, iar asta încă din campania în care a împărțit niște sute, mii de porții nevoiașilor de prin Nicolina; oricum, e clar că Blăjuț se pricepe mai bine la polonic decât Nicușor Păduraru la mesaje politice… Despre Doboș nu prea avem ce să vă povestim: nu ni-l amintim decât într-o scenă în care vopsea niște ouă roșii; dată fiind culoarea și forța discursului său, pesemne că am adormit și am visat…
În rest, chiar nu avem nimic de cârtit; înțelegem că mâncarea a ajuns, după un popas pe micul ecran, pe mesele amărâților din adăposturile Primăriei. Dacă, după ospăț, li s-a părut și lor viața mai bună, atunci suntem și noi dispuși să înghițim fierea cauzată de excesul de populism culinar… În plus, chiar îi felicităm pe producătorii emisiunii că n-au invitat și politicieni portocalii; nu prea credem că bunilor creștini li s-ar fi părut foarte ademenitoare bucatele specifice PDL: găuri de covrig anti-deficit, reducție balsamică cu 25% din vin roșu sau minciunele la tigaie cu rahat… Cât despre bucătarii USL-iști, câștigul lor e dublu, dincolo de rating: la cât aluat de cozonac au frământat, chiar nu mai pot fi acuzați că freacă luleaua; și, după atâtea legume tocate, cine poate să mai spună că doar taie frunză la câini?!
În rest, că tot vorbeam de „MasterChef”, juriul va delibera abia peste trei ani, trei ani și jumătate, la următoarele alegeri locale și parlamentare. Când tare ne e teamă că aroma salatei de boeuf și frăgezimea pulpei de miel nu or să mai fie de ajuns…
Dry Cucu