Aşteptat de toţii cheflii, Lăsatul Secului este un prilej de mese bogate şi îmbelşugate sau de ce-o fi, numai cu carne să fie. Ziua marchează hotarul dintre perioadele în care ne putem face de cap şi Postul Crăciunului. Potrivit canoanelor, timp de 40 de zile va trebui să ne abţinem de la mâncăruri de frupt, s-o lăsăm mai uşor cu băuturica şi cu poftele trupeşti. Cine-o putea, că sunt tare mulţi păcătoşi.
Recomandările sunt foarte bune, dar sunt greu de respectat, fiindcă s-a ajuns ca bucatele de frupt să fie mai ieftine decât cele de post. Şi la ce praf au ieşenii prin buzunare, chiar că ar fi foarte interesant ce meniuri îşi vor încropi…
Biznizul precupeţelor antreprenor
Dacă-i să ne luăm după preţurile din pieţe, perioadele de ajunare sunt un prilej bun pentru speculanţi ca să-şi umple buzunarele. Dar nu numai pentru ei, ci şi pentru ţăranii care mai vin din satele din jurul Iaşului cu niscai legume pe la piaţă. Fasolele au ajuns să coste 10 lei/kilogramul, cât cât un pui. Ciupercile au săltat frumuşel pe la 8-9 lei/kilogramul. Or fi ele bune şi sursă importantă de proteine, dar cu mare lucru nu te alegi după ce le-ai pus în oală. La final, dintr-un kilogram te alegi cu o mână de fiertură şi cu o foame ca la începutul festinului. Soia, acea plantă de amintire comunistă, sare de 15 lei/kilogramul. Nu numai că-i scumpă, dar tre’ să fii şi meşter la a o pregăti, că altfel nu faci decât să pierzi vremea, să arzi oalele şi să umpli bucătăria de o duhoare ce iese doar la văruit. Nouă aşa ne-a ieşit!
Pe piaţă şi în comerţul democratic sunt multe legume, dar la fel de scumpe. Cele congelate de la Auchan au preţuri cuprinse între 5 şi 10 lei/kilogramul şi ai nevoie de multe sortimente pentru ca postul să-şi păstreze valoarea şi să nu dea în scârbă. Conservele nu scad sub 4 lei/borcanul, cel mai ieftin, şi ai nevoie de mult nutreţ ca să te saturi. E drept că sunt sănătoase, dar scumpe, frate, scumpe. Verdeţurile sunt deja 2 lei/legătura şi cine-a mai văzut salată de leuştean?!
Orezul, acea sursă de carbohidraţi care-i face pe nutriţionişti să tremure de furie, tot înspre 10 lei/kilogramul bate. E drept că dintr-un pumn eşti sătul, dar cât poţi mânca fără să te îngălbeneşti şi fără să rămâi cu ochii oblici?
Mai există variante cum ar fi lintea, quinoa, avocado, papaya, sharon şi alte fructe şi legume exotice, dar nici nu ştim cum se prepară, nici bani suficienţi nu avem. Pe ultimul avocado preparat după o reţetă de pe net l-am aruncat. Nu am ştiut cum arată unul proaspăt, iar vânzătorul hapsân ne-a vândut unul veşted şi cu gust de mâl. Aşa ne trebuie dacă am dat barabula pe mofturi americăneşti. Nu am amintim de mâncarea făcută exclusiv din chimicale, adică crenvurştii de post, caşcavalul de post, pateul vegetal, nişte otrăvuri care au toate acelaşi gust şi culoare.
Greu cu smerenia în vremuri de criză…
Ca o concluzie, dacă vrem să ţinem post, ori mâncăm apă cu pâine ori ne îndopăm cu mămăligă până ne pocneşte pelagra. Sau facem o cruce mare şi-i spunem lui Doamne-Doamne că noi ne-am străduit, însă tot la pulpele braziliene am ajuns, chiar dacă ştim că-s din rezerva armatei şi probabil din timpuri imemoriale. Sunt ieftine, ne satură şi ne dau satisfacţia gurmanzilor, fiindcă nu ne imaginăm deloc savurând un grătar de soia şi nici vreun kebab din verdeţuri. Scump, Doamne, scump!
Geimi Caloricu