În România, Crăciunul este poate cea mai așteptată sărbătoare de peste an. Nu că românul mediu ar fi atât de pătruns de pioșenie și de importanța Nașterii Mântuitorului pentru religia creștin-ortodoxă. Sunt, desigur, mulți conaționali care chiar trăiesc momentul mistic. Pentru majoritatea dintre noi însă, Crăciunul este așteptat mai mult pentru că deschide balul unui lung lanț de sărbători. După Crăciun vine Revelionul, după acesta vine Sf. Vasile, după el, duminica dinaintea botezului Domnului, pe urmă Boboteaza însăși, culminând cu Sf. Ioan Botezătorul. Două lungi săptămâni de distracție și pahare închinate. Ei, dar dacă tot șirul sărbătorilor este pe sfârșit e timpul să ne facem și planuri. Nouă și celor care ne conduc. Vom vedea așadar împreună ce ne așteaptă și la ce ne putem aștepta. Emigrăm sau mai dăm o șansă liderilor politici?

Cele mai puternice
Tocmai am ieșit dintr-un an electoral în care mai mult au fost atacați adversarii decât au fost propuse soluții. Iar când totuși s-a vorbit despre chestiuni concrete, a fost de regulă atât de vag, încât același discurs mergea la Iași, dar și la Timișoara, Cluj-Napoca sau Râmnicu-Vâlcea. Așa că hai să aducem noi discuția pe făgașul ei. Iașul și atât. Într-un top al celor mai puternice județe în funcție de cifra de afaceri cumulată a firmelor care își au sediu acolo, Iașul se situează pe o poziție onorabilă și dezonorantă în același timp. Unul dintre cele mai industrializate județe înainte de 1989, cu un aport deosebit la constituirea Prodului Intern Brut, Iașul a rămas cel mai puternic județ din Regiunea Nord-Est, având o cifră de afaceri cumulată de 20,3 miliarde de lei, cu 36% mai mare decât acum opt ani. Dar, pentru că există și un „dar”, dacă nu chiar mai mulți, în Moldova istorică suntem pe locul doi, după Galați. Bacăul ne suflă în ceafă, cu o cifră de afaceri de 18 miliarde lei, în creștere însă cu 81% față de 2008. Altfel spus, noi suntem cu un tur de stadion în fața lor, dar mergem la pas, în timp ce băcăuanii aleargă. Iar pe plan național suntem pe locul 15, adică la jumătatea plutonului. Nu ne comparăm cu Bucureștiul, care produce 458 de miliarde, dar nici măcar cu Timișoara, Clujul, Argeșul, Brașovul sau Prahova, care trec de 40 de miliarde de lei anual.

Fără autostradă
Creșterea economică a Iașului promite ca și în 2017 să existe, dar relativ timidă. După Delphi, Continental și Lear, la Iași nu a mai venit niciun investitor industrial de talie mare și nici nu au existat anul trecut semne că s-ar mai pregăti vreunul. În lipsa unei autostrăzi pe care să poată fi transportate mărfuri industriale în volum mare, nici nu e de așteptat să mai apară cineva. Iar autostrada nu va deveni realitate în acest an. A fost scos la licitație studiul de fezabilitate, dar în cazul acestuia prevedem o licitație lungă, cu multe contestații, eventual chiar reluată de la zero. Până acum, așa s-a întâmplat la toate proiectele majore de infrastructură și nu avem motive să credem că autostrada Iași – Târgu Mureș va reprezenta o excepție. Apoi, să nu uităm că după studiul de fezabilitate mai trebuie întocmite documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, proiectul tehnic, detaliile de execuție și abia apoi se va trece la lucrarea propriu-zisă. Într-un an, nu este timp nici de terminat hârtiile. Prin urmare, prima lopată de pământ va fi scoasă de pe șantierul autostrăzii cel mai devreme prin 2019, dacă nu chiar mai târziu.

SRU la start
Singura investiție guvernamentală așteptată în acest an la Iași este Spitalul Regional de Urgență (SRU). Autoritățile locale și-au făcut treaba până acum. S-a găsit un teren care a fost predat Ministerului Sănătății, care nu a spus că nu-i convinte. Proiectul de construcție ar trebui așadar să fie demarat în acest an, Primăriei revenindu-i rolul ingrat de a găsi soluții de trafic spre șantierul din Moara de Vânt. Evident însă că spitalul nu va fi deschis decât peste vreo cinci ani, după ce va fi terminată clădirea și se vor fi și găsit fondurile necesare pentru dotări.

Cu fonduri locale
În lipsa investițiilor străine sau guvernamentale majore, va trebui să ne bazăm pe ce putem face noi înșine. Aici n-am putea spune că stăm chiar rău. Fără doar și poate, nu ne putem aștepta la mari proiecte edilitare începute în acest an. Iașul pare să se afle acum în faza de reorganizare. Se pregătesc proiecte pentru obținerea de finanțări europene, dar ele sunt tot în faza de întocmire a hârtiilor, deci nu vom avea șantiere de anvergură deschise. Vor fi deschise doar șantiere locale, cum sunt cele programate în privința refacerii trotuarelor din oraș. Sunt prevăzute lucrări pe 430 de străzi, deci, ne așteaptă o vară fierbinte și prăfuită. Să sperăm că ploile toamnei vor spăla praful de pe noile trotuare.

Nasol cu transportul
Nici în transportul public nu avem să ne așteptăm la schimbări spectaculoase. Noua Companie de Transport Public este perfect funcțională, mai ales că nu s-a întâmplat altceva decât să se înlocuiască sigla RATP cu SCTP. Resursele financiare pentru achiziții masive de autobuze nu există, iar pentru tramvaie, nici atât. Iașul are nevoie de un parc de aproximativ 250 de vehicule de diverse tipuri pentru a asigura un transport modern sau chiar mai multe, dacă se va dori punerea în aplicare a unui program de transport metropolitan, care să includă și comunele din apropierea Iașului. Un astfel de transport unitar este necesar, cu precădere spre Lețcani, Miroslava, Ungheni sau Ciurea, dar lipsesc mijloacele de transport și va fi greu și de trecut peste interesele micilor transportatori care duc călătorii ca pe cartofi spre și dinspre Iași. Îmbunătățirea radicală a transportului va fi dificilă și din cauza traficului infernal care ne așteaptă. Chiar dacă se va lucra doar la trotuare, tot vor fi blocaje în trafic, iar la clarificarea situației proiectului de management inteligent al traficului nu ne putem aștepta prea curând.

Drum important
La capitolul investiții publice vom putea marca anul acesta începerea lucrărilor la una din axele majore de transport rutier județean, drumul Iași – Suceava. Proiectul a fost deja depus spre finanțare și, cu puțin noroc, în toamnă se va putea începe măcar amenajarea de șantier.

Apă în comune
Șantiere vor fi deschise încă din primăvară de ApaVital. Societatea are documentațiile cele mai avansate în ce privește finanțările europene și dispune și de resurse financiare proprii suficiente pentru a-și continua programul de investiții în județ. Pentru locuitorii comunelor în care se va investi, va fi un pas înainte spre civilizație. Pentru imaginea de ansamblu a județului, diferența va fi minoră. Nu va fi vizibil că o comună sau alta are acum și țeavă de apă. Cele peste 15 milioane de lei pe care ApaVital le investește anual înseamnă însă o gură de oxigen în plus pentru firmele de construcții și de consultanță, care trăiesc în principal din fondurile publice.

Cruce peste CUG
O altă investiție publică ce ar trebui să fie vizibilă în acest an va fi parcul agro-industrial de la Lețcani. Documentația pentru obținerea titlului ar fi trebuit depusă la București încă din noiembrie, dar ca mai totdeauna, s-a întârziat. Momentul deschiderii oficiale a parcului ar putea veni în primăvară. Va fi primul parc industrial deschis la Iași, față de vreo 10 câte au Clujul sau Prahova. Nu ne așteptăm totuși să năvălească investitorii pe cele 18 hectare puse la dispoziție de primăria Lețcani. Am mai vorbit că în lipsa unei infrastructuri de transport, producătorii industriali nu au niciun motiv să se înghesuie. Ar fi putut-o face la Tehnopolis, dar parcul tehnologic tot aproape gol este. Dacă totuși parcul industrial de la Lețcani se va dovedi un succes, am putea asista în acest an și la deschiderea celui de-al doilea, proiect inițiat de Primărie. Acest al doilea parc va funcționa la Fortus, unde sunt disponibile 140 ha de teren, cu tot cu infrastructura de utilități necesară. Deschiderea parcului va însemna, din păcate, și decesul oficial al Fortus. Societatea se află de ani de zile într-o agonie prelungită, iar șansele de relansare a producției sunt nule. Nimeni nu se mai gândește acum nici măcar la menținerea în stare de funcționare a unei singure secții, ci doar la cum se poate face mai repede lichidarea fostului Combinat de Utilaj Greu. În cursul acestui an ar trebui să avem și răspunsul definitiv.

Stagnare la Aeroport
Din partea Aeroportului nu ne așteptăm la schimbări spectaculoase. Există un proiect de extindere a platformei de garare a aeronavelor, care va fi realizat. Cel mai probabil însă, nu vor mai exista lansări spectaculoase de noi curse externe. Câteva ar mai putea exista, dar cel mai probabil vom avea parte doar de creșteri ale frecvențelor de operare pe rutele deja existente. Cele trei companii care operează pe aeroport vor fi preocupate fiecare de consolidarea poziției proprii, eventual de sabotarea celorlalte, nu de extinderi. Spre sfârșitul anului, traficul aeroportuar ar trebui să se stabilizeze în jurul cifrei de 1,4-1,5 milioane de pasageri. Loc mai este, pentru că bazinul aeroportului ieșean este de două milioane de potențiali pasageri, sau chiar de patru milioane, dacă se ia în calcul și jumătatea vestică a Basarabiei. Prea mult și prea repede ar pune la grea încercare posibilitățile actuale de procesare.

Noi spații de birouri
Din punct de vedere imobiliar, iar ne așteptăm la o oarecare acalmie. Se va mai construi, dar se va lucra mai mult la proiectele rezidențiale deja începute, decât la unele noi. Blocurile de locuințe au nevoie de un oarecare timp pentru a se amortiza ca investiție, iar până în a doua jumătate a anului nu va fi clar dacă măsurile luate de noul Guvern vor ajuta economia sau o vor încurca. Nimeni nu plănuiește pe termen lung în condiții neclare. În schimb, ne putem aștepta la noi deschideri de clădiri dedicate birourilor. Foamea de astfel de spații există în continuare, deci vor exista și investițiile necesare pentru a o sătura.

An mare la liberali
Dacă vă interesează politica veți fi mulțumiți, indiferent dacă vă doriți liniște sau vă place să vedeți politicienii dându-și scatoalce. Liberalii și-au ascuțit încontinuu săbiile după înfrângerea în alegerile locale și cele generale. Filiala nu are un lider, deci el va trebui ales după luptele electorale interne. Se anunță deja cel puțin doi competitori, cu taberele aflate în spatele fiecăruia. Deci, pregătiți-vă semințele și berea, că va fi distractiv. În Consiliul Județean și în cel Local, ne așteptăm la acalmie. Alegerile au trecut, deci sunt mai puține motive de atacuri politice la adresa adversarului.

Pierdem viteză
Pe ansamblu, putem spune că acest an va fi unul dedicat mai mult planurilor decât realizărilor. E bine, pe de o parte, pentru că nu se va sta degeaba, dar nu extraordinar de bine, pentru că Iașul este în pierdere de viteză atât față de competitorii săi direcți din regiune, cât și față de cei pe care ne-am dori să-i ajungem.