Unii oameni au un talent special de a da verdicte definitive și de a spune vorbe care intră în istorie. Un fost președinte al României l-a numit pe un fost coleg de partid „prostănac” și așa i-a rămas numele. Un altul n-a lăsat în urma lui decât remarca amară de la sfârșitul mandatului că l-au „învins serviciile”. Al treilea a emis un truism de o infinită banalitate, că „iarna nu-i ca vara”, dar cu zicala asta a ajuns să fie citat mai des decât Napoleon. Tot el a mai zis și că școala românească scoate tâmpiți și că avem mai mulți filosofi decât tinichigii. Despre această parte a discursului său vom discuta nițel în cele ce urmează. La urma urmei, ce se caută pe piața muncii? Tinichigii sau filosofi?
Mereu căutate
Legea îi obligă pe angajatori să anunțe la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă orice post disponibil. Puțini însă o și fac, pentru că în fond nu riscă nimic dacă nu anunță. De regulă, anunțurile publicate de AJOFM provin de la firme care cunosc o fluctuație mare a angajaților și au nevoie des să își completeze rândurile. Aici se încadrează de obicei meseriile prost plătite, care nu necesită o calificare deosebită sau în care calificarea se face rapid. Cele mai multe locuri de muncă libere sunt pentru agenți de pază, confecționeri, agenți de vânzări, barman, secretare, îngrijitori sau ospătari.
Categoria meseriașilor
Tot prin AJOFM se caută și meseriile rare. De fapt, nu chiar rare, dar taman cele de care vorbea președintele mai sus-menționat. E vorba de absolvenți de școli profesionale. Acestea scot puțini meseriași care să-și merite numele, deși pe piață foamea este mare: sudori, dulgheri, electricieni, mecanici, tinichigii, lăcătuși, instalatori sau faianțari. Aici, salariile pleacă de obicei de la 2.000 de lei lunar, pentru că un meșter care-și cunoaște meseria găsește ușor de lucru și în străinătate. Iar în Germania poate câștiga lejer 1.600 de euro lunar. Pe mulți îi mai ține în țară doar faptul că nu cunosc nicio limbă străină, ceea ce e un handicap important „afară”. Nu de alta, dar dacă ești înșelat, măcar să te poți plânge autorității în limba locului.
Și pentru tineri
Pentru absolvenții cu studii superioare, AJOFM nu oferă mare lucru. Se caută, dar nu mulți, economiști, controlori de gestiune sau consilieri juridici. Iar aici, concurența este dură. E drept, și în acest caz, specialiștii adevărați sunt rari. Iar cei care sunt buni știu și ei asta și nu sunt tentați să muncească pe 1.200-1.500 de lei. Chiar o firmă precum Tehnopolis se chinuie de o bună bucată de vreme să-și găsească un angajat. Pentru astfel de locuri de muncă, favorizați sunt tinerii absolvenți. Aceștia nu au pretenții salariale mari, iar statul acoperă o parte din leafa din primul an de muncă, ceea ce este avantajos și pentru angajator.
La call center
Cele mai multe locuri de muncă sunt însă cele afișate pe net sau pe bannerele din oraș. În general, aici se încadrează operatorii de call center și IT-iștii. Multe firme de prin SUA, Franța sau Germania au constatat că este mai rentabil ca reclamațiile clienților sau unele activități de service să fie preluate de angajați din țări mai sărace, externalizând serviciile care pot fi acoperite prin telefon. La fel și firmele care se ocupă cu realizarea de sondaje telefonice pentru producători de biscuiți sau de legume congelate. E o meserie extrem de solicitantă, pentru că 8 ore pe zi stai pe scaun și vorbești non-stop cu un client nemulțumit, care eventual își mai și stâlcește propria limbă. Una e engleza pe care o învățăm la școală, alta cea vorbită în Țara Galilor. Iar leafa nu este deloc mare.
Salarii bune
IT-ul este o alternativă de preferat, mai ales că aici numărul locurilor de muncă este încă mare. Atât de mare, încât a apărut o adevărată industrie a cursurilor de pregătire în diverse limbaje de programare. Salariile pot fi bune, grație și scutirilor de taxe de care beneficiază firmele din domeniu, dar în ultimii ani au început să scadă. O leafă de 500 de euro lunar este foarte bună pentru un IT-ist recalificat.
Două cerințe
Oricum, pentru a putea spera la un loc de muncă bine plătit sau măcar decent, trebuie să îndeplinească două condiții. Una este pregătirea în IT, măcar ca utilizator de calculator. Sunt rare locurile de muncă în care să nu te ciocnești de un calculator și de programe specifice. A doua, este cunoaștearea de limbi străine. Nu una singură. Deja nu mai e mare lucru să știi engleza. Încă o limbă, precum franceza, italiana sau germana este necesară. O limbă mai rară, precum rusa sau portugheza, e încă mai bună. Ideal este să-ți cauți și să-ți obții locul de muncă încă din facultate. Part time, internship sau orice altă variantă disponibilă.