Despre fonduri europene sifonate sau cheltuite fără cap aţi mai auzit. De data asta, vă prezentăm cazul unei lucrări finanţată din banii Uniunii Europene (UE) şi făcută în dispreţ total. Practic, investiţia pe care compania de apă o realizează în comuna Bârnova reprezintă o sfidare atât la adresa UE, cât şi la cea a locuitorilor din respectiva localitate.

Întâi asfalt, apoi şanţuri
Aşa cum vă spuneam, europenii pun degeaba un sac de bani la dispoziţia noaştră. Tot în stil neaoş, românesc, îi cheltuim. Ori nu ne pricepem, ori ne place să ne batem joc. Anul trecut, cam pe vremea asta, vă povesteam prima problemă a proiectului. Muncitorii care realizează investiţia în canalizarea comunei din coasta Iaşului s-au văzut nevoiţi să devieze proiectul prin pădure. Vă explicam atunci că mai marii de la ApaVital şi de la CNADR au pus carul înaintea boilor. Adică, întâi au asfaltat drumul Iaşi – Vaslui (în urma unei investiţii de vreo 200 de milioane de lei, fără TVA) şi-abia apoi au realizat trăsnaia: pe traseul de ieşire din Iaşi şi până-n Bârnova aveau de pus ţevile de canalizare. Ca să nu iasă scandalul cât casa lui Haraga, şefii ApaVital au găsit o soluţie de compromis: să mute ţevăraia prin pădure. Zis şi făcut.

Alte hibe
Acum am sesizat o altă problemă. Acest proiect care a costat 20 de milioane de lei are totuşi mai multe hibe. Nu ştim cine s-a ocupat de proiectare, dar cert este că pe cei de la ApaVital i-a cam durut fix în pix. Sau, cine ştie, poate nici ei nu se pricep. Dar să vă spunem despre ce este vorba. Chiar dacă din cele 20 de milioane de lei s-a anunţat că se trage canalizare în toate cele şase sate ale comunei Bârnova, respectiv Bârnova, Cercu, Pietrărie, Vişan, Todirel şi Păun, în realitate doar unii vor beneficia de aceste condiţii absolut umane şi necesare în anul 2015. Cum e posibil aşa ceva? Foarte simplu.

Eroare tehnică
Proiectanţii au uitat să ia în calcul o chestiune simplă, mai degrabă de ordin geografic, pe care ar fi identificat-o şi-un şcolar de-a IV-a. Bârnova este o comună aşezată pe versant. Aşa se face că multe case sunt mult mai jos decât nivelul străzii. Şi nu cu un metru sau doi, ci sunt zone în care acoperişul caselor este la nivelul drumului. Şi asta pe distanţe mari, pe porţiuni de sute de metri, aşa cum este cazul chiar în satul – reşedinţă de comună, Bârnova. Cum s-ar putea oare ca aceşti locuitori să se branşeze la sistemul de canalizare gândit de ApaVital? Păi, nu prea se poate. Dacă s-ar branşa, fiind sub nivelul reţelei de canalizare, ar risca să se trezească cu „surprizele” vecinilor chiar în casă. Cam nasoală treaba asta. Mai ales că în respectiva zonă stau câţiva ştabi, nişte granguri mari de tot. Iar flăcăii ăştia sunt porniţi să facă scandal urât. Ceva la modul că vor să facă plângeri şi petiţii, reclamaţii şi sesizările pe la toate organele în drept. Sunt şi alţii, e drept în număr mai mic, care tac chitic: că banii din care şi-au ridicat mândreţele de case nu sunt tocmai albi şi nici toată apa pompată de regie nu i-ar spăla. Aşa că ăştia merg pe burtă.