2013 a fost un an greu din multe puncte de vedere. Banii sunt tot mai puţini, pretenţiile oamenilor tot mai mari, aşteptările şi speranţele tot mai puţine. S-a supărat Cerul pe noi, dar uite că şi Pământul, care vrea să ne înghită. Toată toamna i-a zguduit pe bieţii oamenii din localitatea gălățeană Izvoarele şi a trimis mesaje de ameninţare către toţi oamenii care pot să-i măsoare tensiunea din măruntaie. Un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a anunţat omniscientul profesor Gheorghe Mărmureanu, de la Institutul de Fizica Pământului, care a explicat că ei tot aşa au socotit şi cam la concluzia asta au ajuns. Şi nu orice cutremur ne aşteaptă, ci unul mare-mare, aşa cum a fost în 1940, când au murit câteva mii de români.

Praf de spaimă

Încurajatoare declaraţii! Şi, dacă ne anunţă, ne va fi mai bine? Unde să fugim? Unde să ne ascundem? În buncăre? Ne-or îngropa în moloz pereţii ce vor pica precum cărţile de joc dintr-un castel şubred. În munţi nu avem bordeie săpate şi nici loc de vizuină, fiindcă terenurile au fost retrocedate proprietarilor. La câmpie nu are sens, fiindcă se scufundă precum Atlantida.

După cum a spus vizionarul Mărmureanu, zonele de risc ar fi sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina. Iaşul nu este pe lista distrugerilor masive, deci poate mai avem o şansă. Oricum, la câte clădiri vechi şi roase de vreme sunt în vechea urbe moldavă, toate s-ar preface în praf de cretă şi în urma unui raliu de tramvai, darămite la un seism care se anunţă a fi unul mare şi tare.

Şeful cutremurelor din România revine şi spune că, de fapt, „un seism poate avea loc în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 (grade pe scara Richter – n.r.) şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, ne-a încurajat el. Depinde pe unde vine unda şi cât de tare se îndoaie falia, ca să ne dăm şi noi cu părerea.

Deci, unde fugim de acasă?

Dar, dacă tot am asistat la un exerciţiu de alarmare publică, ne întrebăm de ce este nevoie ca în fiecare zi să se discute despre eventualele nenorociri care s-ar putea abate asupra noastră. Dacă tot nu avem ce face, de ce să ne mai gândim? Astfel de declaraţii ar trebui date cu mai multă responsabilitate, fiindcă lumea deja e panicată şi mulţi suferă de „scenarită”. Sigur, e bine să ştim că există eventualitatea sau posibilitatea unui cutremur, însă acest lucru este, dintr-un punct de vedere, egal cu credinţa că oricum vom muri într-o zi. C-o fi la cutremurul straşnic prevestit chiar şi de clarvăzători ori la coadă la ajutoarele sociale, mai contează? Noi nu spunem că astfel de discuţii nu ar trebui să aibă loc, dar parcă tonul ar mai trebui estompat, că griji avem destule şi nu ne mai trebuie altele.

Ca o concluzie, următorul mare cutremur ar putea lovi România şi mâine. O spun specialiştii în fizica pământului, care vorbesc despre reactivarea zonei Vrancea, dar şi despre cele mai vulnerabile puncte de pe harta României. Autorităţile caută soluţii pentru siguranţa oamenilor şi le rugăm frumos să ne anunţe şi pe noi ce putem face și, mai ales, unde să fugim de acasă.

Mama Gaia