De ceva ani încoace, lumea este tot mai îngrijorată de cum o mai duce planeta. Iar pentru salvarea ei se aruncă în scenă tot felul de soluții, care adunate ar scădea lungimea perioadelor de caniculă și ar aduce poate ceva mai multă ploaie. Și ar salva balenele. Una dintre idei este folosirea masivă a electricității în locul combustibililor fosili. Între noi fie vorba, dacă folosim mașini electrice, dar energia este produsă în termocentrale pe lignit, n-am făcut nicio ispravă. Totuși, într-adevăr, ceva mai puțină benzină în oraș, mai ales în Centru, ar prinde bine, măcar pentru plămânii noștri. Ar fi tramvaiul o soluție? E bun ce-avem? Ar trebui altceva? Mai mult? Mai puțin?

La km stăm bine
În primul rând, câteva lămuriri și cifre. Nu vorbim de troleibuzele pe care le-am avut cândva, întrucât și-au dovedit ineficiența. Cu puține excepții, avem străzi înguste, în care traficul se blochează ușor. Tramvaiul cu ecartament îngust s-a dovedit mult mai adecvat condițiilor Iașului. În privința asta, nu stăm bine, nu stăm rău. Iașul are aproximativ 82 de kilometri de cale dublă de rulare, una dintre cele mai vechi şi mai lungi reţele din România. Măcar nu am renunțat la tramvaie, cum au făcut Brașovul și Constanța.

Extindem?
După cum știm cu toții și am mai și vorbit de asta, o bună parte dintre șinele noastre au fost reabilitate, iar ce a rămas sperăm să rezolvăm până în 2020. Întrebarea care se pune este dacă merită să extindem rețeaua existentă. Dacă da, pe unde și la ce costuri? E, de aici discuția se poate lungi oricât.

Iniţial pentru marfă
De exemplu, o problemă ar fi dacă extinderea ar trebui să aibă loc în oraș sau în afara lui. Iar răspunsul nu este deloc simplu. Primele tramvaie au fost gândite, oriunde în lume, nu pentru pasageri, ci ca un fel de trenuri de marfă urbane. În timpul războiului, nemții au reușit să ajungă la capătul liniei de tramvai moscovite. Era la 24 km de intrarea în orașul propriu-zis. La Iași, prima linie de tramvai, Gară – Târgu Cucu, a fost construită pentru a aduce marfa descărcată pe peron mai aproape de dughene. Mai aproape în timp, la Botoșani au apărut planuri de extindere a rețelei lor de 8 km și două linii. Până în 2020, au de gând să mai facă 2,5 km de șină spre Cătămărăști Deal, un fel de Lețcani sau de Tomești botoșănean. Linia ar urma să meargă pe DN 29B. La Sibiu, unica linie de tramvai leagă marginea orașului de exterior, nu de interior.

Spre periferie
Până la urmă, duci șina unde ai clienți. Iar o linie Iași – Delphi sau Iași – Lear ar avea pasageri. În sens invers, poate mai puțini. Nu mai avem în oraș o zonă industrială care să aibă zeci de mii de muncitori, cu necesitățile de transport aferente. Avem în schimb o zonă periferică unde nu poți ajunge decât cu mașina. Dar o prelungire Podu Roş – Socola – pod Bucium – borcan poliţie Bucium? Ar folosi cuiva?

1 milion pe kilometru
Poate utile ar fi și unele linii interioare. Cartiere precum Mircea cel Bătrân sau Galata nu sunt legate de oraș prin tramvaie. E drept, apare aceeași problemă: dimensiunea străzilor, care ar face dificilă montarea șinelor. Nu imposibilă, căci avem tramvaie și pe Cuza Vodă, dar dificilă. În schimb, Apărătorii Patriei nu e legată de oraș nici măcar prin autobuz, iar zona este în plină expansiune. La fel, capătul Copoului, care nu mai este la Agronomie, ci hăt, după Breazu. Iar exemple ar mai fi. Nu Sărăria, de care unii nostalgici încă mai vorbesc. Sărăria a avut tramvai atunci când acestea erau prea slabe pentru a lua pieptiș Copoul. Între timp, au existat pe-acolo trasee de microbuze, care au dispărut din lipsă de clienți. Pur și simplu, sunt prea puțini. Pentru alte idei, vă așteptăm pe domniile voastre. Dar luați în calcul costurile. Cam un milion de euro kilometrul de șină dublă. Merită sau nu? Ar merge un sondaj de opinie, nu?

Trase de cai
Primele modele de tramvaie au constat la început din unul sau mai multe vagoane nemotorizate trase de cai. Ulterior s-a trecut la tracţiunea cu abur. După tramvaiele cu abur au existat și tramvaie propulsate de motoare diesel. Acestea din urmă au fost rare din cauza poluării.

•  350 milioane de euro ar costa înnoirea întregului parc de tramvaie al RATP, ceea ce ar însemna achiziţionarea a 150 de tramvaie nou-nouţe
• 2,7 milioane euro a costat fiecare dintre cele 10 garnituri achiziţionate acum câţiva ani de regia de profil din Oradea