Parcă mai ieri vă povesteam de Grădina Botanică ieșeană. Și, firesc, ne-am gândit imediat și la corolarul botanicii, zoologia. Acum vreo 20 de ani, că eram copii încă, un ziar ieșean publica un articol dedicat ultimului „pensionar” al grădinii zoologice din Iași: un cal, aflat în pericol să moară de foame. Nu mai ținem minte sfârșitul poveștii, dacă acel cal a murit de inaniție sau l-o fi luat careva acasă, dar ne-a rămas întipărită în minte imaginea calului, costeliv și ostenit, care încerca să ajungă la o gură de iarbă, dincolo de gard. Dom’le, da’ acu’ hai s-o dăm pe-a dreaptă. Cum se poate ca cel mai mare oraș din Moldova și al doilea din țară, capitală culturală, centru universitar și alte alea, să nu aibă o grădină zoologică? Nu ne permitem? Dar alții? Nu alde Berlin sau Paris. Ai noștri.
Undeva, cândva la Bucium
Înainte vreme, până în 1989, grădina zoologică făcea parte din dotările edilitare standard pentru aproape orice reședință de județ. În Moldova, Botoșaniul credem că nu avea așa ceva și Vasluiul. Bine, județul Vaslui avea zoo la Bârlad, oraș mai mare decât reședința oficială. După 1990, se știe cam ce a urmat: o perioadă nasoală, în care multe primării abia aveau bani să dea niște lefuri de mizerie angajaților și să toarne două degete de asfalt prin gropile mai mari de pe bulevarde. Firesc, grădinile zoologice au fost înscrise pe lista instituțiilor de unde s-au tăiat bani ca să se facă economii. O astfel de victimă a fost și grădina zoologică ieșeană, aflată în Bucium.
Atracție turistică garantată
Eh, dar lucrurile s-au mai schimbat acum, iar situația economică a orașelor este incomparabil mai bună decât cea de acum 20 de ani. Așa că am putea să ne gândim și la altceva în afară de asfalt și curățenia orașului. Iar dacă ne gândim la ce ne lipsește, unul din aceste lucruri este o grădină zoologică. Chiar ne lipsește? Noi am zice că da. Întâi, pentru că este genul de instituție care se autofinanțează, cel puțin în mare parte. La Bârlad, când au văzut că trec pe minus, consiliul local a dublat pur și simplu prețul biletelor de intrare la grădina zoologică, de la 4 la 8 lei. Și nu a scăzut numărul vizitatorilor. Apoi, e o zonă de agrement în plus pentru localnici. Am mai avut noi ocazia să vorbim despre parcurile și zonele de agrement ale Iașului și știți prea bine că ne-a ieșit că mai e loc. Apoi, este un element de atracție turistică. Nu că ar veni turiștii special să vadă grădina, dar e o modalitate de a-i mai ține în oraș câteva ore. Timp în care mai cumpără un suvenir, mai beau un suc și mai mănâncă o pizza. Un plus la activitatea economică a orașului, la încasările statului din TVA, din care o parte vine la bugetul local. E o chestie de care alții sunt perfect conștienți.
Jaguar la Bârlad
Pe scurt, orașe cu mai puține pretenții decât Iașul au grădini zoologice. La Piatra Neamț au deschis „Parcul Urșilor” încă din 1904 și funcționează constant de atunci. Ca să iasă mai ieftin, au doar faună românească, dar la câți copii sunt acum care nu au văzut vaci decât la Animal Planet, pare să fie suficient. La Galați există grădină zoologică. De cea de la Bârlad ne e și jenă să vorbim, că nu putem decât să-i lăudăm. O grădină zoologică deschisă în 1959, pe când singurul exponat era un urs ținut într-o cușcă, a ajuns acum să adăpostească 40 de specii, inclusiv exotice. De fapt, sunt singurii din Moldova care au și un jaguar.
Zoo pe bani europeni
Bârlădenii au fost suficient de isteți încât să profite de fondurile europene. Au închis temporar grădina zoologică și s-au apucat s-o modernizeze. Au lărgit-o, au înlocuit cuștile cu spații mai largi, de 2.000-2.500 mp, să aibă leii pe unde să se plimbe și au redeschis-o cu succes, acum doi ani. Până și la Rădăuți există grădină zoologică. Nu că ar fi o chestie de orgoliu, dar o astfel de dotare edilitară chiar contează. Nu degeaba, tot acum vreo doi ani, președintele consiliului județean Botoșani lansa ideea construirii unui muzeu al satului, lângă care să fie amenajată și o grădină zoologică.
20 de ani, doar la stadiul de idee
O idee de reînființare a grădinii zoologice de la Iași a fost lansată încă de acum vreo 20 de ani de către fostul primar, Constantin Simirad. Grădina urma să fie amenajată la Breazu, dar a rămas doar la stadiul de vorbe. Idee a fost și idee a rămas. Nu era clar nici de unde urmau să vină banii, nici de unde ar putea Primăria să găsească terenul necesar, că doar Breazu este în comuna vecină, Rediu.
Avem cu ce, dar n-are cine
Ceva mai serios se pune problema în ultimii ani. Pentru actualul exercițiu financiar european, 2014-2020, se dorește și depunerea unui proiect privind o grădină zoologică în zona Moara de Vânt. Măcar acolo e clar că primăria are teren: 184 ha. Deocamdată e doar o idee. Nu se știe cât ar putea să coste. Nu se știe nici câte specii ar putea adăposti și nici de unde ar urma să fie aduse animalele. Măcar însă e o idee ceva mai aplicată. Se știe că se vrea să se facă, se știe unde și se știe că vor exista și banii. Mai rămâne să se facă și un proiect ca lumea. Deocamdată, așteptăm. Abia s-a dat drumul la bani, pe noul Program Operațional Regional.
Andrei Postolache o lasă mai moale cu pisicuțele și cățeii!Cică trece la lucruri serioase!
Marea speranță a politicii ieșene din prima jumatate a anului trecut vrea să se reinventeze. Așa că, Andrei Postolache, căci despre el este vorba, a…