5 zile, peste 100 de manifestări, peste 200 de invitaţi din lumea cărţii şi peste 12.000 de spectatori – aşa sună un scurt bilanţ al primei ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi. FILIT, adică.

„Uite că se poate”, asta ar trebui să fie deviza oricărei manifestări care se va derula la Iaşi, indiferent de natura ori de amploarea ei. Totul ţine de pricepere, de dorinţa de a face lucruri trainice şi de a-ţi arăta măiestria, înainte de a critica mereu că la Iaşi nu se întâmplă nimic. Sau nimic notabil, de valoare, care să ne scoată în lume.

Curajul de A VREA

Proiectul FILIT a fost lansat în urmă cu o jumătate de an şi a arătat că dacă ai o idee, ştiinţa de a o aplica şi de a o gestiona, susţinute și de un buget confortabil, totul este posibil. Noi, de obicei, punem maşina înaintea roţilor şi ne plângem că nu sunt bani, dar nici mare lucru nu reuşim să oferim, ca idee de proiect. Uite că oraşul a întrat într-o perioadă bună şi că începe să demonstreze că poate fi Capitală Culturală Europeană. În 2021…

FILIT a adus la Iaşi nume foarte cunoscute ale literaturii contemporane şi traducători de prestigiu. Acţiunea, deşi elitistă, a fost dedicată întregii urbe, iar cei care au vrut s-au putut întâlni cu scriitori cunoscuţi, au putut afla cum se scrie un roman, cum se poate trăi de pe urma condeiului, ce bucurii mai poţi trăi atunci când mângâi foile tipărite şi cum poţi ajunge un traducător de succes. În acţiune au fost implicaţi şi elevi, şi studenţi, şi toţi cei care au simţit că au nevoie şi de un alt motiv pentru care să reia bunul obicei al lecturii în locul plictiselii din după-amiezile fără competiţii sportive la TV.

S-a ridicat cortina peste Iaşi

Ce s-a întâmplat, concret, în cele cinci zile de festival? Prin acţiuni corect manageriate s-a demonstrat că şi cultura poate fi un vehicul foarte important în promovarea unei localităţi care pretindea că susţine un astfel de fenomen. Degeaba are Iaşul teatru, operă, filarmonică, oameni deştepţi şi dornici de evenimente culturale, dacă nimeni nu-i scoate în lume ori nimeni nu deschide uşa oraşului.

Acum, porţile s-au deschis şi au primit în oraşul primei universităţi din ţară nume cunoscute din cultura noastră: Stelian Tănase, Cristian Tudor Popescu, Doina Ruşti, Daniela Zeca, Florin Iaru, Denisa Comănescu, Ştefan Agopian etc.

Publicul a dovedit cunoaştere şi pricepere în conversaţii, lucru demonstrat de dialogurile fervente purtate în sala Teatrului Naţional, unde au avut loc dezbateri („Scriitorii şi televiziunea”, spre exemplu, fiind una dintre cele apreciate), de participarea mare la lansările de carte, la expoziţii sau concerte, la care locurile s-au ocupat demult (vezi reprezentaţia Adei Milea). În plus, uite că aşa a ajuns şi la Iaşi Bookfest, că altfel ne-am fi mulţumit doar să-l privim la televizor şi să oftăm nostalgic la veşnicul Librex, de la an la an tot mai prăfos.

Am scos capul în lumea culturală

Festivalul Internaţional al Literaturii şi Traducerii a pus Iaşul pe harta mondială şi calendarul anual al evenimentelor de top din lumea culturală, au recunoscut autorităţile. Aceeaşi afirmaţie a făcut şi Ulrich Schreiber, fondatorul şi directorul Festivalului Internaţional de Literatură de la Berlin, una dintre cele mai mari manifestări culturale din Europa. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru viaţa fiecărei comunităţi şi arată interesul oamenilor şi pentru alte lucruri decât spectacolele de la mall, târgurile tradiţionale cu produse pe care le găseşti în orice supermarket ori întâlniri de business cu oameni de care nu a auzit nimeni.

Ideea de a-i aduce împreună pe scriitorii români, pe traducătorii care îi pot ajuta să-şi facă operele cunoscute şi în alte limbi, pe editorii care au şansa de a măsura exact potenţialul moldovenilor – această idee a fost fabuloasă, iar accesul liber la discuţii o şansă nesperată pentru cei care au întâlnit astfel de persoane pe care doar la televizor le pot vedea.

Dosoftei Ieşeanul