Iașul este cea mai poluată localitate din România, în ceea ce privește prezența prafului în atmosferă. Doar Bucureștiul mai face ”concurență” Iașului în această privință. Cert este că în ultimii aproape 10 ani, zone din municipiu au înregistrat constant depășiri ale valorilor limită în ceea ce privește prezența prafului în aer PM10. Cele mai mari probleme se înregistrează în zona Podul de Piatră, dar stațiile de măsurare a calității aerului înregistrează depășiri și în alte zone. Din 2013, Organizația Mondială a Sănătății a inclus poluarea din aer în categoria factorilor cancerigeni, alături de azbest și tutun. Cu toate acestea, autoritățile locale nu au reușit să facă mai nimic pentru a reduce pulberile din aer.

Depășiri frecvente
Conform ultimului raport privind starea mediului în Iași, realizat de Agenția pentru Protecția Mediului Iași, în 2014 au fost înregistrate 76 de depășiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10. Cele mai multe depășiri au fost înregistrate la stația de monitorizare a calității aerului din zona Podul de Piatră. Deși stația a funcționat pentru mai puțin de 200 de zile, au fost înregistrate 26 de depășiri ale valorii limită. Alte zone cu depășiri sunt Bosia-Ungheni și Tomești.

Cauze multiple
Sursele cele mai importante de poluare identificate ca având o contribuţie semnificativă la creşterea concentraţiilor de PM10 sunt traficul rutier, activităţile industriale, şantierele de construcţii, lucrările de modernizare, reabilitările de drumuri şi încălzirea rezidenţială din aglomerările respective, după caz. De asemenea, procesele industriale şi utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă; agricultură; tratarea deşeurilor; erupţiile vulcanice; praful aeropurtat; dispersia sării marine şi emisiile de compuşi organici volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie. La o primă vedere, ieșenii ar trebui să răsufle ușurați. Marile șantiere din oraș s-au finalizat, activitatea industrială este ca și inexistentă, iar traficul greu ar urma să fie eliminat din oraș, chiar dacă șoseaua de centură a Iașului nu permite o evitare a străzilor din municipiu.

Greu de aplicat
Primăria a lansat luna trecută în dezbatere publică un regulament privind interzicerea traficului greu. În cazul în care va fi aprobat, circulația autovehiculelor cu masa de peste 3,5 tone va fi interzisă pe raza municipiului. Cu toate că se face referire la interzicerea accesului, în fapt va fi doar o limtare și o condiționare a accesului, având în vedere că orice camion va putea circula pe anumite străzi dacă se achită o taxă către Primărie. Autoritățile speră că taxele de până la 4.800 lei/lună/autovehicul și amenzile de până la 2.500 lei vor convinge șoferii de camioane să evite municipiul și astfel să se reducă și noxele care conduc la poluarea aerului.

Legături primejdioase
Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), un organism specializat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat în 2013 că poluarea din aer este cancerigenă. „Experţii au ajuns la concluzia (…) că există dovezi suficiente pentru a spune că expunerea la poluarea din aer cauzează cancer pulmonar. Ei au notat, de asemenea, o asociere pozitivă cu un risc ridicat de cancer al vezicii urinare”, se menționează într-un comunicat al IARC. Emisiile de particule PM10 (al căror diametru este mai mic de 10 microni) şi PM 2,5 s-au diminuat cu 14% şi, respectiv, 16% în Uniunea Europeană (UE) în perioada 2002-2011. Însă, în 2011, 33% dintre orăşenii UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de PM10 pe 24 de ore au fost depăşite. Particulele, dintre care cele mai fine ajung în plămâni şi sânge, cauzează boli respiratorii şi cardiovasculare. PM10 sunt emise în principal în urma unor procese mecanice precum activităţile de construcţie, în timp ce PM 2,5, în urma combustiei (lemnului, carburanţilor etc.).

Cel mai curat
La polul opus, Cluj Napoca a fost în urmă cu câțiva ani capitala europeană a aerului curat, potrivit unui clasament realizat de revista franceză “We Demain”, împreună cu asociaţia Respire. Datele clasamentului arată că oraşul Cluj este cel în care nu s-a înregistrat nicio depăşire a pragului de particule în suspensie, dioxid de azot şi ozon. Singurul oraş european care a înregistrat o performanţă similară este Edinburgh, capitala Scoţiei, însă Clujul stă mai bine la capitolul aer curat, deoarece în oraşul transilvănean s-a înregistrat o concentraţie mai redusă de dioxid de azot decât în cel din metropola Scoţiei. Datele provin de la Agenţia Europeană pentru Mediu.

Top 10 orașe poluate în lume (2014)

1. Delhi (India)
2. Patna (India)
3. Gwalior (India)
4. Raipur (India)
5. Karachi (Pakistan)
6. Peshawar (Pakistan)
7. Rawalpindi (Pakistan)
8. Khormabad (Iran)
9. Ahmedabad (India)
10. Lucknow (India)