Există – credeți sau nu – un bar în Iașul ăsta în care poți să ieși într-o sâmbătă seara liniștit, fără să-ți fie teamă că te amețești și-ți fură careva portofelul, telefonul, poșeta, sau ce mai ai tu de preț. E prietenos, e un loc unde toată lumea se cunoaște cu toată lumea, chiar dacă nimeni nu cunoaște pe nimeni, și unde toți bărboșii pupă chelnerițele. Partea asta din urmă nu știu dacă e o practică de-a locului sau am ajuns noi acolo atunci când acesta era leit-motivul zilei.
Pentru cei care nu frecventează barurile de hipsteri, este vorba despre cafeneaua Acaju. Un loc în care, în pofida membrilor comunității care-și petrec tinerețea și sparg banii părinților constant, te poți relaxa și simți bine cu prietenii tăi fără ochelari cu rame groase.
În weekend, în special, micul bar devine prea mic pentru hoardele de tineri în căutarea unui loc din care să nu răsune constant dub-dub-dubstep și în care, în eventualitatea în care chiar au ceva de povestit, se pot auzi între ei stând la aceeași masă la o distanță care permite totuși un minim spațiu vital. Se vede aici că patronii-s tineri și nu-s porniți să facă cine știe ce profit de pe spatele studenților boemi. De aceea, prețurile la Acaju sunt cel puțin competitive, iar servirea e decentă.
În loc de terasă șefii de acolo au amenajat câteva măsuțe pe prispa – da, ați citit bine! – casei. O idee foarte fericită, spunem noi, care adaugă un aer cald micului local. În plus, se pare că barul este una dintre opririle celor care fac promoții – dintr-alea faine – la țigări, astfel încât dacă treceți pe-acolo aveți șansa să prindeți tutun și alte fleacuri promoționale la super-ofertă.
Raiul pisicilor
Dar cel mai mare punctaj îl primesc cei de la Acaju pentru pisici. Sunt câteva „de-ale casei” acolo, dar orice comunitară zgribulită scăpată din colții maidanezilor scăpați din lațul hinghierilor scăpați, la rândul lor, din diverse case de copii are acces la un bol de crănțănele delicioase și la mângâieri nenumărate din partea iubitorilor de feline.
Pisi a.k.a. Ju