Despre prostituţie, despre localurile şi cartierele unde se practica această “meserie” în perioada interbelică şi antebelică se vorbeşte pe un ton ce variază de la ruşine la admiraţie. Legalizarea şi chiar impozitarea acestei ocupaţii în România stârneşte şi azi discuţii aprinse. Maestrul Gică Petrescu a surprins chiar în piesele sale poveştile de altădată. “Fetiţe dulci ca-n Bucureşti, în toată lumea nu găseşti, priveşte drept în ochii lor şi-ai să găseşti poveşti de-amor”, cânta marele maestru. În România, prostituţia nu e legalizată, dar se practică pe scară largă. La fel se întâmplă şi la Iaşi, unde au apărut noi locuri în care îşi desfăşoară activitatea “vânzătoarele de plăceri”.

Scurtă istorie
Pe vremuri, bordelurile sau casele de toleranţă, cum mai erau ele numite, aveau la intrare un felinar cu lumină roşie. Acesta era semnul care atesta că în acel loc se practica prostituţia. În fapt, culoarea asociată bordelului ar fi provenit de la lămpile roşii purtate de lucrătorii de la căile ferate, lăsate în afară bordelului când bărbaţii intrau acolo, pentru a fi găsiţi mai uşor în cazul în care era nevoie de ei, dacă se modifica traseul vreunui tren.

Pe Bucium, în sus
Acum, lumea a evoluat. Dar să nu credeţi că ne-am adus aminte întâmplător de felinarul roşu agăţat la uşile bordelurilor. Atunci era legală prostituţia. Acum nu mai este. Totuşi, tradiţiile se păstrează. Fetiţe dulci încă se mai găsesc. Şi chiar foarte multe. Unele direct la stradă. Altele practică meseria în apartamente închiriate şi-şi fac reclamă prin anunţuri publicate în ziare. O parte din ele folosesc anunţurile pe internet. Altele se regăsesc, fix ca pe vremuri, în hoteluri, localuri, sau pensiuni. Să nu credeţi că în Iaşi nu se găsesc fetiţe prin pensiuni sau hoteluri. Sunt destule. Că turişti nu prea sunt pe la Iaşi care se cazează în pensiuni. Acestea sunt mai degrabă paravane pentru fetiţe şi distracţii. De unele se ştie, de altele nu. Altele parcă nu se sfiesc să arate asta. Spunem asta pentru că, de ceva vreme, în dreptul unei pensiuni de pe Bucium, stă atârnat un steag fix de culoare roşie. Astfel, căsuţa lui Liv, cum se numeşte pensiunea în cauză, ar fi pe lista celor care au fetiţe dulci. Şi nu ar fi singura de pe Bucium. Un pic mai la deal e pensiunea în a cărei denumire se găsesc influenţe italieneşti. Administratorul acestei pensiuni e certat destul de rău cu legea. Acum chiar se află după gratii. Cum prostituţia nu e legală, poate se mai pricopseşte cu vreo câţiva anişori. Noi nu cobim.