* şeful de filială Vasile Diacon a fost schimbat din funcţie de conducerea centrală, revocată, la rândul ei, cu tot cu Vadim Tudor în frunte

Nu vi se pare că în politica de pe la noi e cam linişte în ultima perioadă? Cel puţin în cea de pe Bahlui, cred că sunt luni bune, dacă nu chiar anişori, de când bârfitorii n-au mai scris despre vreun puci dat la vârful vreunei filiale de partid ori de vreo conferinţă de alegeri cu scandal, în care, chiar şi de faţadă, un şef de organizaţie comunală ori primar (de cele mai multe ori e unul şi acelaşi) să sară la gâtul unui preşedinte la o conferinţă, vorba vine, de alegeri libere. Apele sunt mai liniştite însă ca niciodată. În USL-ul cel local e o armonie şi o dragoste cum rar mai vezi prin alianţele politice, că ţi-e şi jenă, ca jurnalist, să mai pui vreo întrebare întrebătoare despre partide, funcţii politice şi alte alea. Oamenii au treabă şi sunt ocupaţi acum până peste cap cu licitaţii, contestaţii şi proiecte de anvergură: autostrăzi, aeroporturi, festivaluri care să rupă gura târgului, nu cu mizilicuri din astea de campanie.

Au prins un moment de linişte

În tabăra opoziţiei – dacă aşa se mai poate numi acum ce a mai rămas din PDL, laolaltă cu partidul OTV-ist al poporului – ce să mai vorbim? De parcă ar fi câştigat alegerile şi noi n-am aflat, portocaliii s-au retras fiecare la afacerea lui, doar Petrică Movilă încăpăţânându-se să mai trimită câte-un comunicat de presă, ca să nu-l mai bănuiască răutăcioșii că ar avea vreun blat cu foştii colegi de feseneu, aflaţi acum pe cai mari.

Astea fiind zise, ne gândeam mai deunăzi că viaţă grea trebuie să ducă jurnalismul politic în zilele astea. Noroc cu demisia lui Fenechiu, că a mai smuls ceva lacrimi de la supușii din filială. Nu ştim cât or să ţină şi astea. Că numai mâine nu-i poimâine şi se dă sentinţa definitivă. Să vedem atunci cine mai pozează alături de condamnatul de serviciu al Cabinetului Ponta…

O ştire de senzaţie ne-a parvenit însă mai zilele trecute, când, între două cafele şi trei chiştoace reşapate sudate la foc automat prin redacţie, bârfitorii au aflat de un mare tărăboi la o filială de partid. Ne-am gândit atunci, repede, că primarul a fost numit guvernator și s-a gândit să-i predea ştafeta vicelui Chirica. N-am avut noi bafta asta. Că i-am văzut pe amândoi în conferinţele de presă, unul dând ordine, iar altul executând. Mai apoi, am zis că liberalul Relu s-a gândit să facă un gest de onoare şi să renunţe nu doar la Ministerul Transporturilor, ci şi la mandatul de deputat ori la locul de preşedinte la PNL-ul local. Da’ de unde? Omul cică are gânduri mari, promiţând că nu se lasă până nu dă de pământ cu sistemul ticăloşit care-l vrea la pârnaie, chiar de-ar fi să nu mai calce pe la Bucale în veci şi-n pururi.

Un platfus de ştire

Am citit noi mai cu atenţie şi ne-am dezumflat de tot, când am aflat că tărăboiul de care vă spuneam e la… PRM. Da, să ştiţi că mai există peremişti la Iaşi, oameni buni. De unul sigur aţi auzit: se numea Vasile Diacon, care, de când cu marea schismă de acum vreo câţiva ani, el centrează şi el dă cu capul prin filiala lui Vadim. Acum, i s-a înfundat şi lui. După ce a pus la cale puciul de acum vreo lună de zile alături de nemţeanul Badea, Diaconul nostru s-a văzut debarcat la rândul lui printr-o directivă nesemnată de nimeni, în locul său venind un anume Mihai Lupuleasa. Motivul debarcării, unul de tot râsul: rezultatele slabe obţinute în alegeri, de parcă cei de la PDL ori de la partidul lui Diaconescu au fost mai breji.

De aici, însă, o încâlcitură cum rar s-a mai văzut, în care preşedintele de filială e debarcat de o conducere centrală demisă, la rândul ei, cu Vadim cu tot. Cât despre Lupuleasa, cică nici el nu putea primi funcţie de şefie, întrucât nu avea vechimea necesară şi, în plus, a fost exclus, la rându-i, din partid, pentru încălcarea „prevederilor interne”.

Medicamente şi cuie în sicriu

Noi, unii, aşa o brambureală nu am mai văzut de când PDL-iştii l-au debarcat pe Movilă din fruntea filialei portocalii, la nici o săptămână de la alegerile de drept. La PRM-işti însă treaba e mai groasă. Că, dacă Vadim tot mai punea el de-un pamflet prin „Tricolorul” ori mângâia vreo piţipoancă pe la Capatos prin emisiune, nu ştim ce rating o să mai aibă viitorul preşedinte de partid, oricare ar fi el. Parcă începe să ne fie dor de sloganurile urlate de Tribun împotriva ungurilor, evreilor ori ţiganilor, decât să asistăm neputincioşi la gâlceava unor neica-nimeni care, ca să cităm şi noi din Vasile Diacon, îşi bat în aceste zile ultimul cui în sicriele politice.

Să le fie, aşadar, ţărâna uşoară, că nici măcar extremismul nu mai e ce-a fost odată. Medicamente şi pansament, că ne dă sângele pe nas de nervi, nu alta!

Corneliu Vaccin Tudor